♦ România vrea ca până în 2032 să renunțe la cărbuni, mai devreme decât Polonia sau Germania, singura șansă pentru a face acest lucru fiind înlocuirea capacităților de la Complexul Energetic Oltenia, companie cheie pentru producția de energie locală, cu unele noi pe gaze și solare ♦ Fără reușita restructurării CE Oltenia, compania care reprezintă 20% din energia României, acest obiectiv nu are cum să se întâmple în condiții de siguranță energetică, spune Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru în directoratul CE Oltenia.„Nu putem vorbi de phase-outul cărbunelui (scoaterea din funcțiune) fără a avea finalizate proiectele pe gaze pe care ni le dorim. Dar contextul de acum este fenomenal pentru că niciodată nu am avut atâția bani la dispoziție“, spune Pințea, care a preluat un loc în directoratul CE Oltenia în mai, anul trecut.
Pințea are o experiență de peste 20 de ani în domeniul energiei. De-a lungul carierei a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrul OMV Petrom, inclusiv pe cea de membru al directoratului, responsabil pentru activitatea de Downstream Gas. Unul dintre cele mai importante proiecte gestionate de Pințea a fost însă realizarea centralei OMV Petrom de la Brazi, un proiect de 860 MW, în valoare de 530 de milioane de euro, pus în funcțiune în 2012.
Cea mai complicată restructurare
Din noua funcție, Pințea gestionează una dintre cele mai complicate restructurări din energia românească, de succesul planului de reorganizare a CE Oltenia depinzând 20% din producția de energie a României, peste 12.000 de lcouri de muncă directe și trecerea României ca stat de la zona de cărbune la cea de producție a energiei cu emisii mai reduse.
Anul trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, CE Oltenia a terminat cu un business de circa 2 miliarde de lei, în scădere cu 32%, și cu pierderi de 939 mil. lei, în creștere față de 2019.
„CE Oltenia nu se mai simte bine de când prețul certificatelor de emisii de CO2 a început să crească și asta este de ceva ani. La actualul preț al carbonului și cu estimările privind evoluțiile viitoare, noi nu avem nicio șansă. Singura salvare sunt proiectele noi“, explică Pințea.
Din mecanism gândit pentru a contribui la decarbonizarea industrială la nivel european, certificatele de carbon au devenit commodity, la fel ca petrolul, intrarea la tranzacționare a marilor fonduri de investiții, deciziile de la Bruxelles și micii speculatori ridicând prețul la peste 55 de euro, nivel greu de imaginat cu ani în urmă. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producție fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă. În cazul CE Oltenia, compania nu dispune de alocări gratuite, astfel că pentru fiecare MWh produs producătorul trebuie să aibă dovada unui certificat, iar în actualul context, fără ajutorul statului, CE Oltenia nu are cum să facă aceste achiziții în mod profitabil.
„Sunt miliarde pe care le dăm pe certificatele de emisii, or cu aceste miliarde poți face centrale noi. Din cauza acestor certificate prețul energiei crește, iar noi suntem printre cei care duc prețul în sus. De aceea sunt necesare proiectele noi. Vorbim de o alocare de costuri care trebuie făcută acum pentru că am tot amânat proiectele. Acum a venit însă scadența.“
Ce prevede restructurarea
Astfel, compania are un plan de restructurare pe care îl negociază cu Comisia Europeană, cu o componentă de ajutor de stat. Tot efortul de restructurare este evaluat la 3,5 mld. euro, din care 1,5 mld. euro trebuie să vină de la CE Oltenia din venituri, credite bancare sau vânzare de active.
Cea mai importantă componentă a planului și singura cale de supraviețurire pentru CE Oltenia este construcția de unități noi. Astfel, compania are în vedere două unități pe gaze, cu o capacitate totală de 1.300 MW, și 700 MW în proiecte solare, care ar trebui să fie gata în 2025 pentru ca în 2026 să intre în funcțiune.
Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, planul de restructurare ar trebui aprobat de Bruxelles în toamnă, tot atunci compania urmând să trimită primele aplicații pentru banii din Fondul de Modernizare, unul dintre mecanismele UE pentru realizarea tranziței energetice. Totul depinde însă de sprijinul băncilor și al investitorilor, sprijin care nu vine fără reglementări bune.
„Toate se leagă. Vorbim cu zeci de companii pe care să le atragem alături de noi, avem scrisori către 10 bănci, încercăm să contractăm energia pe termen lung astfel încât să venim în fața băncilor cu dovada veniturilor, dar încă legislația pe energie nu este pusă la punct“, spune Pințea.
Eternul refuz
Fondul Proprietatea, acționar cu 21,5% în CE Oltenia a declinat din nou invitația companiei de a intra la finanțarea acestei restructurări. De altfel, una dintre cauzele care au adus CE Oltenia în această situație a fost și opoziția constantă făcută de FP față de orice plan de restructurare, implicit unirea cărbunilor cu forme mai profitabile de producție. Politica FP a fost aceea a unui colecționar de dividende din sistemul energetic, nu de investitor. Cel mai recent exemplu, acela prin care Fondul a cerut repartizarea a 1 miliard de lei sub formă de dividende suplimentare din rezultatul reportat de Hidroelectrica, firma fiind practic secată de profiturile din 2020, este grăitor.
CE Oltenia încearcă să atragă și altfel banii pentru proiecte. Inclsuiv realizarea noilor capacități în parteneriat cu alte firme, care să dețină acțiuni din viitoare companii de proiecte este un scenariu.
„Avem studiile de fezabilitate, avem certificatele de urbanism pentru toate proiectele fotovoltaice, am început procedurile pentru atragerea consultantului tehnic pe partea de centrale de gaze. La sfârșitul anului vrem să dăm drumul la licitații.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu