Cum a ajuns România să depindă de fiecare MW instalat pentru a-și asigura consumul intern? Exporturile de energie sunt deja istorie. Retragerea masivă de unități termo din sistem din ultimii trei ani a coincis cu transformarea României în importator net de energie

Deși ca și capacitate proiectele noi din energie verde sunt aproape egale cu unitățile termo retrase, caracterul lor variabil nu poate asigura necesarul intern ♦ Astfel, aproape peste noapte, România depinde de fiecare megawatt pe care îl are în funcțiune și de vecinii săi pentru a ține becurile aprinse.

Oprirea pentru o lună a Unității 2 a centralei nu­clea­re de la Cernavodă, dar și o ieșire accidentală din funcțiune a jumătate din capacitarea centralei de la Brazi (7-9 mai), investiție a OMV Petrom, arată cât de lipsit de rezerve a devenit sistemul energetic local. Mai mult, această vulnerabilitate se vede imediat în prețuri, săptămâna trecută tranzacțiile de pe platforma spot a bursei de energie OPCOM încheindu-se, în anumite intervale orare, aproape de pragul de 100 de euro pe MWh, un preț de două ori mai mare față de media de tranzacționare a anului trecut.

Un deceniu pierdut

Ceea ce experimentează acum piața de energie nu este o întâmplare, ci rezultatul unei lipse totale de investiții în unități noi de producere, altele decât cele eoliene și solare, și acestea fără unități de stocare.

Potrivit datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), anii 2019 și 2020 au consolidat statutul României de importator de energie, în contextul în care în 2014-2016 România ducea masiv peste granițe energie.

Dacă în 2010 consumul de energie era de 52 TWh, anul trecut acesta a fost de 53,5 TWh, iar anul acesta deja este marcat de o creștere a cererii pe fondul revenirii economiei după pandemia de COVID-19.

În acest interval, s-au întâmplat două fenomene majore care au remodelat peisajul energetic local.

Dacă în 2010 capacitatea netă a centra­lelor termo era de 9.571 MW, acum aceasta a ajuns la numai 5.660 MW. În 2010 Ro­mânia nu avea energie verde, dar acum ea este reprezentată prin 4.388 MW. Practic, ce a scăzut din cărbuni a fost înlocuit cu energie verde, dar acest lucru nu este suficient pentru a ține becurile aprinse din cauza caracterului variabil al eolienelor și solarelor.

Creștere inevitabilă a prețului

Scăderea capacității pe zona termo este vizibilă mai ales în ultimii trei ani, perioadă care coincide cu transformarea României în importator net de energie. Iar situația nu are cum să se schimbe în contextul în care investițiile în proiecte noi bat pasul pe loc.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu