Cu Ungaria dând startul unui nou ciclu de majorări de dobânzi în Europa de Est, băncile centrale din regiune arată lumii că, spre deosebire de cele din economiile avansate, nu sunt dispuse să riște să scape creșterile de prețuri de sub control.Banca centrală a Ungariei, țara cu cea mai mare datorie din Europa de Est, cu o monedă predispusă la deprecieri și cu cea mai rapidă inflație din UE, a devenit prima din Uniune care ridică dobânzile după declanșarea pandemiei. Investitorii și strategii de pe piețe intuiau de câteva săptămâni în ce direcție va merge instituția, ajutați și de semnalele transmise de aceasta. Intuiau, de asemenea, că și banca națională a Cehiei va următoarea care face un pas spre înăsprirea politicii monetare, adică spre scumpirea creditului, pentru frânarea inflației.
În ceea ce privește Polonia, consensul este că banca centrală de acolo va începe să acționeze în a doua jumătate a acestui an, cel mai probabil în toamnă. Creșterile salariale de peste 10% fac ca presiunile inflaționiste să fie prea mari.
Investitorii și analiștii au fost surprinși de cât de sus a împins dobânda banca națională maghiară. Instituția și-a majorat dobânda de bază cu 30 de puncte de bază, la 0,9%. Astfel, indicatorul a fost ridicat pentru prima dată în ultimul deceniu, iar banca a asigurat că va acționa în această direcție în fiecare lună până când inflația nu va mai reprezenta un risc.
De asemenea, guvernatorul băncii centrale György Matolcsy, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, a explicat că dacă nu demonstrează că poate acționa hotărât, Ungaria riscă să atragă atacuri speculative. Bancherul a mai spus că un buget pentru an electoral (2022) și dobânzi reale negative sunt un amestec incendiar. Deși Matolcsy a ajutat cu tot ce a avut la banca centrală politicile economice considerate populiste ale lui Orban, inflația a reușit să aducă neînțelegere între cei doi, premierul insistând pe ieftinirea cât mai mult a creditului.
Banca centrală maghiară a decis în plus să retragă programul prin care furnizează împrumuturi ieftine firmelor, dar a confirmat că va continua să achiziționeze obligațiuni guvernamentale, instrumentul prin care după criza anterioară băncile centrale mari impulsionează creșterea economică și inflația și țin costurile de finanțare ale guvernelor la niveluri reduse. Actuala criză a forțat și băncile centrale ale economiilor emergente să recurgă la ceea ce înainte era considerat a fi arma nucleară din politica monetară.
Bloomberg a remarcat că planurile de înăsprire a politicii monetare ale băncii naționale ungare au fost neclare până acum pentru investitori, oficialii trimițând piețelor mesaje ambigue. Schimbarea de direcție de acum poate să pară una radicală având în vedere că banca maghiară a fost în ultimul deceniu banca centrală emergentă cu cea mai laxă politica monetară. Instituția a lăsat dobânzile la depozite overnight la -0,05%.
Economistul Liam Peach de la Capital Economics spune că „deoarece revenirea se va întări, iar inflația este probabil să accelereze și mai mult în următoarele decenii, ne așteptăm la noi majorări de dobânzi în a doua jumătate a acestui an“, cel mai probabil în septembrie și poate în decembrie.
PIB-ul ungar a crescut probabil cu peste 10% în trimestrul doi, în timp ce inflația anualizată a depășit din nou 5% în luna mai.
Banca centrală a Cehiei, cea care a coborât cel mai mult dobânzile în timpul pandemiei în UE, și-a început și ea, ieri, ciclul de majorări. Primul pas a fost cel anticipat, o creștere de un sfert de punct procentual, la 0,5%.
Oficialii instituției au spus anterior că perturbările din lanțurile de aprovizionare și prețurile mai mari ale materiilor prime, cauze principale ale inflației peste tot pe glob, s-ar putea să nu mai persiste mult. Însă cum creșterea prețurilor tatonează limita de sus a pragului de toleranță de 3%, eforturile băncii ar trebui îndreptate spre a preveni ca factorii globali să influențeze și mai mult așteptările privind inflația și să alimenteze presiuni pe partea de cerere a pieței locale.
Până acum șefii băncii centrale au ținut piețele în șah cu o retorică mai agresivă privind politica monetară, iar analiștii cred că prin prima majorare de dobândă au trimis un semnal că sunt pregătiți să lupte și cu armele de politică monetară.
„Cu deficitul de forță de muncă aproape la fel de mare ca înainte de pandemie și cu o probabilitate mare de a rămâne așa, creșterile salariale probabil că vor accelera“, spun analiști de la Societe Generale. „Acest lucru, alături de cheltuirea graduală a banilor economisiți în criză, ar trebui să ducă la creșterea cererii din partea consumatorilor și să amplifice presiunile inflaționiste.“
În Polonia, un membru al consiliului de politică monetară al băncii centrale, Eryk Lon, a asigurat că presiunile inflaționiste vor începe să dea înapoi în semestrul doi, notează Reuters. Însă Bloomberg atrage atenția că salariile poloneze cresc mai rapid ca niciodată după 2008, stârnind îngrijorări că inflația va fi mai încăpătânată decât ar dori șefii băncii centrale. Salariile medii din industrie au sărit cu 10% în mai, în ritm trimestrial. Ultima dată când salariile au urcat atât de mult, dobânda principală a băncii centrale era de 6%.
În prezent, indicatorul este de 0,1%, iar inflația de 4,6% (luna mai). Guvernatorul Adam Glapinski, și el un aliat al guvernării, a respins în repetate rânduri ideea creșterii dobânzilor. Însă analiștii nu cred că instituția sa va rezista mult timp pe poziții fără să intervină. Așteptările sunt ca banca centrală să lanseze o serie de creșteri de dobândă în a doua jumătate a acestui an, prima decizie fiind să aducă dobânda principală la nivelul de dinainte de criză.
0 comments :
Trimiteți un comentariu