De când a aderat la UE, Bulgaria a muncit din greu să aducă sub control inflația, să reducă datoria și deficitele, fiind dată ca exemplu de disciplină fiscală în criza trecută. Iar înainte de actuala criză oficiali de rang înalt din UE lăudau decizia guvernului de la Sofia de a face pregătirile necesare pentru adoptarea euro. Bulgaria devenise eroul exotic de la marginea Europei hotărât să fie următorul membru al clubului euro, nu Polonia, cea mai mare economie est-europeană, nu Ungaria rebelă și nici România.Cu leva ancorată de euro (până la apariția euro moneda a fost ancorată de marca germană) într-un consiliu monetar pentru a preveni crizele monetare, Bulgaria a intrat în cele din urmă în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, anticamera zonei euro, în urmă cu aproximativ un an.
Însă mica țară est-europeană a rămas cea mai săracă și depopulată din UE, devenind și un vulcan de scandaluri, unele chiar cu tentă geopolitică. Cele mai ample proteste anticorupție din ultimele decenii din Bulgaria au început cam în perioada în care Sofia anunța că i s-a deschis poarta euro. Iar protestele anticorupție au reînceput zilele trecute, mânia publicului fiind îndreptată mai ales spre procurorul general Ivan Geșev. Noile demonstrații vin cu o lună înainte de noi alegeri, în contextul în care premierul veteran Boiko Borisov n-a reușit să obțină un nou mandat, guvernul SUA a sancționat câțiva mafioți bulgari cu conexiuni politice, iar Bulgaria este angajată într-un scandal de spionaj cu Rusia.
Iar primul procuror european din istoria UE, Laura Codruța Kovesi, a ales Bulgaria pentru prima sa misiune internațională. Kovesi este bine văzută de bulgarii care cer o reformă a justiției radicală și demisia lui Geșev. Criticii îl acuză pe acesta că îi protejează pe oligarhi încă de când a venit în funcție, în 2019, scrie AFP.
Săptămâna trecută, guvernul SUA a pus pe lista neagră cu sancțiuni șase bulgari, printre care oligarhi binecunoscuți, mogulul media Delyan Peevski și fostul baron al jocurilor de noroc Vasil Bojkov pentru rolul lor „extins“ în corupție.
Peevski, membru al partidului minorității turce, este criticat că s-a folosit de statutul de „făcător de regi“ în parlament pentru a deveni un jucător important în economie, ajungând să dețină mai multe companii de construcții și 80% din media printată, scrie The Guardian. De asemenea, despre Peevski se crede că a fost implicat în contrabandă cu țigări prin porturile de la Marea Neagră. Guvernul american l-a sancționat pe acesta pentru că s-a „folosit de trafic de influență și mită pentru a se pune la adăpost de atenția lumii și a controla instituții și sectoare cheie din societatea bulgară“.
Protestele anti-corupție de anul trecut au început după ce un fost ministru al justiției, Hristo Ivanov, și alte două persoane au debarcat pe o plajă din apropierea portului Burgas și au încercat să instaleze acolo un steag al Bulgariei. Plaja, care ar fi trebuit să fie deschisă publicului, este în apropierea unei uriașe vile a unui fost politician, Ahmed Dogan, lider al partidului minorității turce, implicat în tot felul de afaceri dubioase.
Cei trei oameni au fost alungați de ofițeri ai serviciilor de securitate națională, adică de oameni angajați de stat dar care-l protejau pe fostul politician. Anul acesta, Peevski a ajuns în centrul unui nou scandal după ce s-a aflat că banca de stat care ar fi trebuit să ajute IMM-urile în criză a acordat credite grase unor companii cu operațiuni la limita legii sau falimentare, unele aparținându-i oligarhului. Recent, omul de afaceri Stanislav Ilciovski l-a acuzat pe premierul Borisov†că a ajutat producătorul de carne de pasăre Gradus să prezinte o falsă majorare a cifrei de afaceri înainte de IPO-ul firmei.
Ilciovski a spus, de asemenea, că patronul companiei, Ivan Angelov, a plătit pentru o damă de companie care să-i ofere servicii sexuale lui Borisov. Anul trecut, Bulgaria a ajuns în atenția lumii după ce procuratura elvețiană a acuzat banca internațională Credit Suisse că a spălat bani pentru o rețea de crimă organizată și de traficanți de cocaină din Bulgaria. Ancheta a durat 12 ani, iar cazul în are în centru pe fostul luptător profesionist Evelin Banev, „Regele cocainei“ din Bulgaria. Luna aceasta, a ieșit la iveală că la un spital universitar bulgar au fost efectuate între 2019 și 2021 mai multe transplanturi de organe de la donatori în viață din țări sărace de care au beneficiat cetățeni din Israel, Oman și alte țări. Spitalul era în trecut specializat pe tratarea politicienilor și oficialilor. Luna trecută, mai mulți lideri de opoziție, printre care un fost șef al serviciilor de contraspionaj, au susținut că convorbirile a 32 de politicieni ai opoziției au fost interceptate înainte de alegerile din aprilie.
Anul trecut, un om de afaceri bulgar fugit din țară, Iliya Zlatanov, a oferit publicului un documentar unde se arată că biroul procurorului general al Sofiei a fost implicat într-o schemă de fraudă contra lui Zlatanov și de preluare a controlului celui mai mare producător de lifturi din țară, la care acesta era acționarul majoritar.În schimb, procurorii bulgari au deschis un caz în care un contabil al companiei este acuzat de fals în acte și în care caută răspunsuri de la Zlatanov și de la familia acestuia.
Documentarul se numește „Cei opt pitici“ după un binecunoscut restaurant din Sofia despre care se știe că este loc de întâlniri pentru procurori, avocați și mafioți, scrie Radio Europa Liberă.
Bulgaria se laudă însă că a spart în această primăvară o rețea de spionaj pentru Rusia care penetrase ministerul apărării și serviciile de informații ale armatei. Procurorul general Geșev este cunoscut din vremurile când era doar investigator, dar unul care se opunea separației puterilor în stat. El a fost numit procuror șef în 2019, fiind un aliat al premierului. Mandatul îi expiră în 2026.
0 comments :
Trimiteți un comentariu