Pentru Germania, o economie matură care dictează ritmul celorlalte economii europene, Bundesbank proiectează un salt al inflației până la 4% în acest an, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, dar asigură că actualul val de creșteri de prețuri este temporar. Inflația se simte încă și mai puternic în statele est-europene, dar și aici șefii băncilor centrale spun că șocul este doar temporar.Dar cât timp se va simți acest șoc? De durata și forța valului de inflație depind strategiile băncilor centrale, care pot reacționa majorând dobânzile, adică scumpind creditul. Analiștii de la Capital Economics scriu că Europa Centrală are înainte o periodă prelungită de inflație ridicată care va duce, probabil, la creșteri de dobânzi, scrie bne Intellinews. În 2024, apreciază analiștii, „inflația va fi mai puternică și mai persistentă“.
„Credem că pentru următorii ani riscurile înclină spre o periodă prelungită cu inflație mult mai ridicată și, prin urmare, cu o politică monetară mai agresivă“, spune Liam Peach, economist la Capital Economics.
Algoritmii de predicție macroeconomici ai firmei de consultanță în domeniu spun că băncile centrale ale Cehiei și Ungariei vor începe să urce dobânzile anul acesta, iar Polonia le va urma exemplul în 2023. De asemenea, au calculat analiștii, majorările de dobânzi vor fi mai mari decât se așteaptă mulți acum.
De exemplu, banca centrală a Cehiei va urca indicatorul de politică monetară cu 200 de puncte de bază până la sfârșitul anului 2023. Cehia este cea mai matură economie din Europa de Est. Totuși, șefii băncilor centrale din Ungaria și Polonia vor imprima înăspririi sau normalizării, politicii monetare un ritm mai lent.
Guvernele de la Budapesta și Varșovia mizează pe creditul ieftin pentru a tura la maximum motoarele de creștere economică. Dar dacă Polonia este cea mai mare economie din regiune, și până acum cea mai rezistentă la crize, Ungaria pare să aibă ca vulnerabilitate majoră deprecierea forintului.
„Scenariul nostru este că din 2024 va urma o înăsprire mai puternică a politicii monetare în Polonia și Ungaria pentru că de atunci inflația va deveni mai puternică și mai persistentă“, arată analiștii de la Capital Economics. Ei atrag atenția că Europa de Est se confrunta deja cu presiuni ascendente asupra prețurilor cauzate de majorările salariale de dinainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, spre deosebire de Europa de Vest, unde se accentua deflația.
Acum, presiunile inflaționiste sunt amplificate de problemele din lanțul de aprovizionare, unde timpii de transport cresc, transportul pe mare se scumpește, iar producția este întârziată de diferite penurii. În plus, prețurile alimentelor și materiilor prime au creat presiuni de preț suplimentare anul acesta. Cele mai recente date statistice arată că în Ungaria în luna mai inflația prețurilor de producător a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2001 încoace.
O veste bună de la Capital Economics este că economiile est-europene vor recupera ce au pierdut în criză mai rapid decât alte piețe emergente.
Analiștii de la Erste spun și ei că inflația din Europa Centrală și de Est este pe o traiectorie ascendantă. Ei se așteaptă ca indicatorul să fi atins în luna mai, în cazul României, aproape 3,6% în ritm anualizat.
În Cehia, prețurile sunt așteptate să fi crescut cu 3,2%, ușor peste intervalul de toleranță al băncii centrale, datorită unei rate a șomajului reduse și cererii interne puternice.
În Ungaria, rata de inflație a ajuns probabil la 5,3%, au calculat analiștii de la Erste și este probabil să rămână mai sus de 4% pe parcursul anului. La fel cred și economiștii de la ING. Însă la fel ca în zona euro, șefii băncilor centrale din regiune asigură că factorii care duc la creșterea prețurilor sunt trecători.
Indicele Erste al revenirii economice arată că regiunea se îndreaptă deocamdată spre direcția bună. Analiștii și piețele dau acum o atenție specială inflației din Europa de Est deoarece băncile centrale ale regiunii au dat diverse semnale că urmează să ia măsuri de înăsprire a politicii monetare mai degrabă mai devreme decât mai târziu. O serie de decizii ar putea fi luate chiar luna aceasta. Erste nu exclude ca banca centrală a Poloniei să dea indicii că își va retrage mai devreme programul de achiziții de active. În felul acesta, între zona euro și estul UE se va crea din nou un decalaj de politică monetară.
Oricât de frică le-ar fi nemților de inflație, amintirea hiperinflației de după primul război mondial fiind încă vie, BCE nu va urca dobânzile sau retrage programele de quantitative easing prea curând deoarece revenirea economică a pieței euro este încă slabă dacă este comparată cu, spre exemplu, cea din SUA, după cum scrie The Economist. De aceea, nemții ar trebui să învețe să trăiască cu un pic de inflație, alternativa fiind o Europă cu două viteze. Mai mulți oficiali ai BCE spun că prețurile de consum din zona euro vor începe să scadă accentuat anul viitor.
Inflația în zona euro a ajuns la 2% în mai, adică peste ținta BCE, pentru prima dată după 2018. Însă, revenirea economică în stadiul în care este acum nu poate susține un astfel de ritm de creștere a prețurilor, spune Philip Lane, economistul șef al BCE. Aceasta deoarece piața muncii mai are nevoie de câțiva ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de criză, companiile nu mai au rezerve financiare, iar revenirea în sine este dependentă de stimulentele guvernamentale și ale băncilor centrale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu