♦ La finalul anului trecut, sistemul bancar românesc avea o solvabilitate de peste 25%. ♦ Ritmul de creștere a intermedierii financiare a fost de aproximativ 6% în 2020, iar anul acesta el ar putea fi depășit. ♦ Astăzi, 2 din 3 români folosesc serviciile bancare digitalizate, fie că este vorba despre un cont curent, un credit sau despre plăți. ♦ La nivel macroeconomic, riscul inflaționist trebuie urmărit cu atenție în perioada următoare.Sistemul bancar românesc se confruntă de mai bine de un an cu criza generată de pandemia de Covid-19, însă, în această perioadă, băncile s-au mobilizat și au reușit să facă față perioadelor critice. Astfel, încă de la debutul pandemiei, ele au fost parte a soluției, nu a problemei, cum s-a întâmplat în criza anterioară, iar un efect pozitiv rezultat în urma acestei pandemii a fost accelerarea digitalizării atât în domeniul bancar, cât și în celelalte domenii ale economiei.
„Vizavi de sistemul bancar, putem spune că suntem la un nivel foarte solid, din punct de vedere a solvabilității și a lichidității, lucru dovedit imediat ce această pandemie a izbucnit. Sistemul bancar a răspuns bine nevoilor economiei fără să avem cazuri de panică, lipsă de lichiditate sau de cash. Vorbim de un sistem bancar care s-a pus imediat la dispoziția economiei reale, am înțeles nevoia de a ne adapta cu soluții pragmatice, cum ar fi amânarea la plată a datoriilor, iar nevoia de a oferi confort pentru clienții noștri a fost un obiectiv principal al bancherilor. Băncile s-au mobilizat și au finanțat economia reală. Cuvântul de ordine al anului 2020 a fost adaptarea, atât pentru noi ca sistem bancar, cât și pentru economia reală”, a spus Bogdan Neacșu, Președintele Asociației Române a Băncilor și Directorul General al CEC Bank, în cadrul videoconferinței <
Tot el spune că anul trecut a fost vorba despre o creștere a intermedierii financiare din perspectiva operațiunilor la distanță, iar tot sistemul bancar a reușit, într-un timp foarte scurt, să pună la dispoziție operațiuni astfel încât clienții să nu simtă aceste limitări venite odată cu Covid-19.
Acesta menționează un ritm de creștere de aproximativ 6%, pe care îl consideră remarcabil, având în vedere că în anumite luni creditarea a fost încetinită sau stopată și se așteaptă ca în 2021 acest ritm de creștere să fie depășit.
Lunile mai și iunie din 2020, susține Președintele ARB și Directorul General al CEC Bank, au fost momente de intensitate maximă pentru că a fost nevoie să se găsească permanent soluții, astfel încât economia reală să simtă din partea sistemului bancar un rol proactiv în derularea programelor pe care statul le-a pus la dispoziție, dar și pentru a injecta lichiditățile disponibile în proiecte viabile.
„La finalul anului 2020 aveam un sistem bancar stabil, cu o solvabilitate de peste 25%, cu o lichiditate mult îmbunătățită”, a precizat el.
Anul 2021 a început în forță, afirmă Bogdan Neacșu în timpul videoconferinței, iar băncile sunt preocupate de cum să finanțeze și cum să ducă mai departe aceste lichidități.
El este de părere că în perioada următoare trebuie să existe un echilibru în sistemul bancar, bancherii trebuie să fie capabili să își asume riscuri și să dea curs oportunităților și totodată să țină cont că rolul principal al băncilor este acela de a asigura intermediere financiară.
Unul dintre efectele pozitive ale pandemiei, pe care îl menționează și Radu Grațian Ghețea, Președintele Consiliului de Administrație, Libra Bank, este faptul că în toate domeniile digitalizarea a fost accelerată și, în special în domeniul bancar, a fost vizibil acest lucru.
Incluziunea financiară, un obiectiv principal al ARB, este în plin proces de creștere, precizează el. Datele arată, în acest sens, că astăzi, 2 din 3 români folosesc serviciile bancare digitalizate, fie că este vorba despre un cont curent, un credit sau despre plăți.
„Plățile au reprezentat motorul pentru digitalizare. Toată lumea a fost foarte încântată când am trecut la carduri. La noi au prins foarte bine operațiunile de plată făcute chiar la ATM-uri sau alte sisteme de plată. De curând, în România s-a introdus sistemul de plăți instant, care, în opinia mea, este viitorul. În România sunt la ora actuală niște bănci pionier – CEC Bank și Libra Bank –, la care se adaugă și Banca Transilvania și BCR, care au promovat sistemul și el funcționează foarte bine”, a subliniat Radu Grațian Ghețea.
El le recomandă celor care deja se preocupă de implementarea sistemului de plăți instant să se grăbească, iar celor care nu s-au apucat încă, să aibă în vedere că în scurt timp vor exista presiuni din partea Comisiei Europene de a transforma aceste plăți instant într-un standard.
În ceea ce privește riscurile în sistemul bancar, Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație al BNR, spune că acestea sunt limitate.
Totuși, la nivel macroeconomic, el susține că se uită atent la riscul care vine din partea inflației, întrucât se vorbește despre creșteri importante ale prețurilor materiilor prime și este evident că și România importă aceste evoluții.
„Eu cred că pericolul inflaționist nu trebuie omis. În această perioadă este real, importăm inflație. Prețurile internaționale la mărfuri au crescut semnificativ. Acest proces ar putea fi tranzitoriu, ar putea fi de moment sau ar putea avea un caracter mai degrabă permanent. Avem și știm că avem o răspundere mare în fața cetățenilor, aceea de a prezerva puterea de cumpărare a monedei naționale. Avem mandatul de stabilitate a prețurilor. Cred însă că este prematur să spunem mai mult la acest moment, decât că stăm alături de mandatul nostru, că vom fi cerebrali, raționali, ca și până acum și cred că am arătat că putem face asta”, a mai spus acesta.
Cristian Popa este de acord cu faptul că indicatorii de sănătate ai sectorului bancar sunt la valori similare sau chiar mai bune decât mediile europene.
De asemenea, el subliniază faptul că sectorul bancar românesc a învățat multe din precedenta criză, ceea ce se vede în rezultatele actuale, fie că este vorba despre solvabilitate, lichiditate sau rata creditelor neperformante.
0 comments :
Trimiteți un comentariu