Revenirea din această criză atipică aduce diferite temeri băncilor centrale ale marilor economii. Inflația dă fiori Bundesbank, banca Germaniei, care a avertizat cu privire la creșterea prețurilor energiei. Fostul economist-șef al Bank of England vorbește pur și simplu de bestia de inflație. Banque de France, în schimb, este îngrijorată de diferitele mutații ale coronavirusului care provoacă COVID-19. În SUA, Fed atenționează că cea mai mare economie a lumii nu-și permite un ciclu de creștere explozivă și cădere pe piața imobiliară.În Germania, cea mai mare economie europeană, încrederea companiilor a atins cel mai ridicat nivel din 2018, semn că recuperarea din pandemie a prins viteză. După exporturi, și activitatea afacerilor care au ca destinație piața internă a căpătat forță, spune Clemens Fuest, de la institutul economic ifo. Însă acest boom are un preț. Sau mai degrabă vine la pachet cu creșteri de prețuri, adică inflație. Banca centrală germană, la fel ca alte instituții de același fel din lume, asigură că factorii inflaționiști sunt doar trecători.
În Germania, până la finalul anului, inflația poate atinge 4%, estimează Bundesbank, dar se va micșora în 2022. Pentru unele economii, cum sunt cele emergente, aceasta s-ar putea să nu fie o cotă de pericol. Însă Germania are o aversiune aproape organică față de inflație. Amintirile din perioada interbelică, când pentru cumpărături simple era nevoie de un geamantan de bani, n-au dispărut. În Germania, o monedă stabilă echivalează cu sănătatea economică. Apoi, germanii sunt recunoscuți pentru pasiunea lor pentru economisire. Inflația erodează puterea de cumpărare a economiilor făcute de populație, iar tabloidele țării, în frunte cu BILD, scriu cu îngrijorare despre impactul creșterilor de prețuri asupra economiilor populației. Analiștii celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, vorbesc despre inflație ca despre o bombă cu explozie întârziată. În acest context, șeful băncii centrale Jens Weidmann a cerut Băncii Centrale Europene „reducerea graduală“ a programului de achiziții de obligațiuni creat special pentru a reporni economia blocată de pandemie. BCE mai are un program de achiziții de active cu care a încărcat cu energie revenirea economică și inflația†după criza financiară și a ținut la cote joase costurile de finanțare ale guvernelor din zona euro. Weidmann, care a mai cerut și în trecut retragerea măsurilor de genul Quantitative Easing pentru că acestea au adus dobânzi negative și erodează astfel economiile nemților, a spus de această dată că perspectivele inflației poartă „riscuri“, iar prețurile energiei pot ajunge mai sus decât se așteaptă economiștii din cauza politicilor guvernamentale de combatere a schimbărilor climatice, scrie Financial Times. „Stimulul BCE de atenuare a impactului economic al pandemiei ar trebui retras imediat ce starea de urgență a fost depășită“, a spus bacherul.
Pe Eric Rosengren, președintele Boston Federal Reserve Bank, una din instituțiile care alcătuiesc Fed, îl preocupă altceva. SUA nu își permit un „ciclu de boom and bust“ pe piața locuințelor care să amenințe stabilitatea financiară a țării, a spus el într-un interviu pentru Financial Times. „Este foarte important pentru noi să revenim la ținta de inflație de 2%, însă obiectivul nostru este ca revenirea să fie stabilă. Iar pentru ca acest lucru să fie posibil, nu putem avea un ciclu boom and bust într-o zonă cum sunt imobiliarele.“ La Fed este evident vie amintirea prăbușirilor pe piața imobiliară din criza financiară din 2007-2008. În actuala criză, piața locuințelor a explodat, la fel și prețurile. În Franța, ameliorarea situației din sănătate nu încurajează banca centrală să se lase cuprinsă de optimism. Riscurile din sistemul financiar „ datorie mare, dobânzile mici, integritate informatică - sunt încă la niveluri ridicate. Pe acest fond, răspândirea variantei Delta a coronavirusului poate întârzia sfârșitul pandemiei. Banca centrală a Angliei i-a atenționat pe englezi că inflația încă nu a atins punctul de maxim, dar i-a asigurat că în cele din urmă aceasta va da înapoi. Însă economistul șef Andy Haldane, aflat pe picior de plecare, a cerut reducerea programului de Quantitative Easing și a lăsat în urma lui avertismentul că altfel va veni „bestia de inflație“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu