Urmează o invazie de morți-vii în sectorul corporate? O veste bună pentru zona euro și UE este că s-a dat drumul la programul paneuropean de reconstrucție economică de 800 mld. euro. Veștile proaste sunt că în unele zone ale lumii pandemia a revenit cu forțe noi, iar în unele state est-europene campaniile de vaccinare aproape că stagnează

În această criză atipică, corporațiile și afacerile mici deopotrivă, capitalismul, sunt ajutate de tendințele sociale mai puternice ca oricând din țările dezvoltate. Însă o consecință ar putea fi zombificarea sectorului de afaceri, adică ținerea în viață artificial prin capitalul dat sau garantat de stat a unor firme pe care altfel pandemia le-ar fi omorât. O altă consecință este că eforturile financiare fără precedent ale guvernelor pot crea la unele dintre acestea o supraîndatorare fără precedent și o dependență de finanțarea foarte ieftină de pe piețe din prezent. În aceste condiții poate să apară un lanț al slăbiciunilor despre ale cărui urmări nu se poate decât specula.

În teorie, firmele zombie intoxică economia, slăbind revenirea și ritmul de creare de locuri de muncă și pot duce chiar la accelerarea inflației. Supraîndatorarea guvernelor a arătat în criza anterioară ce poate face. Țările din zona euro sunt ferite de pericolele de pe piețe de către BCE. Statele est-europene membre ale UE, nu.

Recent, în pofida semnalelor din toate părțile că economia zonei euro prinde viteză în al doilea trimestru, Banca Centrală Europeană a tras un semnal de alarmă asupra creșterii nivelului de îndatorare a guvernelor și companiilor europene, scrie Financial Times.

Criza creează un dezechilibru major între datoriile mari și resursele financiare slabe, iar BCE a avertizat că dacă problema nu este rezolvată, rezultatul ar putea fi „o corecție accentuată a pieței și stress financiar sau o periodă prelungită de revenire economică slabă“. Un scenariu sumbru, însă banca centrală a zonei euro a mers mai departe și a evocat spectrul zombificării companiilor - legiuni de companii moarte-vii ținute în viață de creditele ieftine și de ajutoarele de la guvern.

„Zombificarea poate duce la alocarea ineficientă a capitalului, dar creează și pericole pe termen mediu pentru sistemul financiar dacă riscurile nu sunt evaluate corect“, se arată în avertismentul BCE.

Acesta urmează unei alte atenționări, din partea Comisiei europene de evaluare a riscurilor sistemice, asupra pericolului venirii unui tsunami de insolvențe după ce măsurile de urgență introduse în pandemie sunt retrase. Instituția se teme că băncile nu sunt pregătite pentru un astfel de impact, deși instituțiile de credit europene dau asigurări peste asigurări că pericolul nu este atât de mare pentru ele și, în consecință, chiar iau în calcul riscuri mai mici de faliment printre clienți.

Din tabăra băncilor, analiștii de la ING explică că în zona euro, dacă este luat în con­siderare șocul imens al blo­cării economiilor în al doilea trimestru din 2020, criza economică nu este cu mult mai profundă decât criza financiară din 2008-2009.

Criza Covid pare, de asemenea, mai scurtă decât cea anterioară, ceea ce înseamnă că, pentru unele țări, este chiar mai slabă decât criza financiară. Eco­no­miile au, de ase­me­nea, perspective de recu­pe­rare mai puternice decât de obicei datorită redeschiderii viitoare a tuturor activităților precum și măsurilor generoase de stimulare. Deci, la ce să ne așteptăm? se întreabă analiștii de la ING.

În primul rând, trebuie amintit că măsurile luate în timpul crizei au redus în mod artificial numărul falimentelor cu 25% în zona euro.

Cu toate acestea, odată cu retragerea măsurilor de sprijin, este foarte probabil să se producă o revenire rapidă la tendința observată în 2019, anul marii încetiniri sincronizate a economiilor lumii, ceea ce va duce la o creștere bruscă a numărului falimentelor.

Apoi, este de așteptat ca numărul falimentelor să depășească nivelul anterior cu 10-20%, mai ales dacă sunt avute în vedere veniturile pierdute de firme. De asemenea, schimbările structurale determinate sau accelerate de criză ar putea să creeze o presiuni în sensul creșterii falimentelor.

Cu toate acestea, creșterea ar fi în continuare mai mică decât cea observată în majoritatea economiilor dezvoltate după criza financiară. Trebuie ținut cont, însă, și de faptul că există diferențe semnificative între țări din cauza șocurilor simțite diferit și a forței financiare a fiecărui guvern.

Spania, Grecia și Italia sunt cele mai expuse riscului. Unii analiști spun că prin bailout-urile acordate companiilor sub formă de credite pe de o parte este evitată o nouă criză financiară, dar pe de alta sunt create condițiile pentru o creștere economică nesănătoasă și neuniformă.

Afaceri slabe și neprofitabile, care acum nu se mai confruntă cu riscul falimentului, rețin capitalul care altfel ar putea fi utilizat mai productiv. Astfel de firme-zombie sunt incapabile să crească, fiind ținute în viață doar de dobânzile foarte mici, și își răspândesc toxicitatea în restul economiei. Rezultatul ar fi mai puține locuri de muncă nou create, dar și o nevoie pentru afacerile nesănătoase de a crește prețurile și, în consecință, o muncă mai grea pentru băncile centrale.

Deocamdată, pentru a preveni o avalanșă de defaulturi, guvernele europene extind perioada de aplicare a măsurilor de ajutor. În Spania, guvernul iartă unele datorii garantate de stat. Însă în cele din urmă aceste măsuri se vor vedea și în datoriile sau deficitele statului. Finanțarea datoriilor nu este dificilă în prezent.

Grecia, cea mai îndatorată țară din UE, a reușit săptămâna aceasta să se împrumute de pe piețe la dobândă negativă. Însă schimbările vin, sau sunt cerute de băncile centrale. Nevoia de schimbare a reușit să pună pe poziții contrare guvernul Ungariei și banca centrală a țării, altfel un aliat al partidului de guvernământ.

Budapesta a decis prelungirea unui moratoriu asupra rambursării creditelor până la finalul lunii august, cu toate că băncile au cerut restrângerea grupului celor eligibili. Banca centrală, în schimb, a avertizat că riscurile extinderii moratoriului ar putea ajunge să cântărească mai greu decât beneficiile. Instituția a cerut, prin urmare, ungurilor să înceapă să-și plătească datoriile.

O veste bună pentru zona euro și UE este că programul pan-european de reconstrucție economică de 800 de miliarde de euro a fost pus în mișcare. Veștile proaste sunt că în unele zone ale lumii pandemia a revenit cu forțe noi, iar în unele state est-europene campaniile de vaccinare aproape că stagnează.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru