Departe sunt zilele când „băieții“ opreau pe drumurile pustii din Bulgaria autocarele cu români care se întorceau din Grecia sau Turcia pentru a cere taxă de protecție și efectua mici confiscări. Acum Bulgaria, statul est-european cu cea mai mare disciplină fiscală, își propune să intre în zona euro în 2024 și este țară membră a NATO. Însă haosul politic și social de după căderea comunismului s-a rafinat în clientelism politic, nepotism și corupție generalizată care i-au exasperat până și pe americani.Alegerile parlamentare de duminică, anticipate, au fost speciale pentru că au venit după o perioadă prelungită de proteste sociale și sancțiuni americane contra corupției și după un lung șir de scandaluri care ar trebui să arate că Bulgaria a ajuns un stat captiv sub conducerea fostului premier Boiko Borisov.
Scandalurile au fost alimentate de revelațiile făcute în ultimele luni de un guvern provizoriu. Cele mai multe sondaje de opinie de dinainte de vot indicau sfârșitul erei Borisov, un politician care a condus într-un fel sau altul Bulgaria timp de 12 ani. Personajul a ajuns în lumea politicului ca bodyguard al dictatorului Todor Jivkov. A fost și luptător de arte marțiale, portar de club de noapte și pompier.
Sub Borisov, economia, protejată de crizele financiare prin ancorarea de euro (iar înainte de lansarea monedei unice europene leva a fost ancorată de marca germană) a cunoscut o perioadă de creștere moderată, însă a rămas cea mai săracă din UE, un teren propice pentru extinderea influenței Rusiei și Turciei, după cum scrie Financial Times.
Ca membru al Partidului Popular European, unul dintre cele mai puternice de pe scena politică a UE, și ca aliat al cancelarului german Angela Merkel, politicianul bulgar a asigurat curgerea fondurilor europene în Bulgaria în ciuda criticilor că nu face destul pentru a stopa corupția și gestionarea deficitară a banilor.
„Amploarea corupției este impresionantă. Nu este vorba doar de lăcomie, ci și de putere“, spune Ivan Krastev de la Centrul pentru Strategii Liberale.
Anul trecut, furia societății a dat pe dinafară după publicarea unor fotografii cu teancuri de bancnote de 500 de euro și un pistol așezate pe noptiera lui Borisov. Acesta a explicat că este vorba de un trucaj, însă furia a dus la proteste antiguvernamentale care au durat mai multe luni.
Între timp, Borisov a demisionat, iar din 11 mai Bulgaria este condusă de un guvern provizoriu ai cărui miniștri și-au ocupat timpul expunând ceea ce par a fi cazuri de clientelism, nepotism și corupție din timpul guvernului lui Borisov, notează Euractiv.
Luna trecută ministrul de finanțe provizoriu Asen Vasilev a arătat cum în 2020 doar șapte companii au primit fonduri publice de 1,7 miliarde euro din totalul alocat de 7,9 miliarde euro în acel an. La fel s-a întâmplat și în 2019. Vasilev nu a spus însă numele companiilor.
Cotidianul SEGA scrie că pentru principalii 50 de beneficiari de fonduri publice numărul contractelor cu statul a crescut, în funcție de implementarea unor proiecte de amploare precum construirea Balkan Stream, un gazoduct rusesc, care împovărează statul cu 1 miliard de euro pentru doar un contract. Datele arată concentrarea resurselor în anumite sectoare și la anumite companii.
Despre Balkan Stream, denumirea bulgărească a TurkStream, criticii spun că reprezintă un cadou al lui Borisov pentru Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze naturale.
Guvernul bulgar a construit cu banii contribuabililor bulgari un gazoduct pentru Rusia. Guvernul justifică investiția prin comisioanele de tranzit primite. Iar Bulgaria cumpără gaze mai iftine de la Gazprom.
Criticii partidului de guvernământ Gerb spun și că banca de dezvoltare înființată de stat pentru a ajuta IMM-urile cu probleme în actuala criză a plătit 500 de milioane de euro către doar 8 firme, 4 având legături cu un om de afaceri controversat. Pentru a arăta că și-au pierdut răbdarea cu lipsa de acțiune a Bulgariei contra corupției, autoritățile de la Washington au pus sub sancțiuni doi oameni de afaceri bulgari și un oficial influent.
Sacționate sunt și 64 de companii asociate cu aceștia. Bulgaria nu este străină de schimbări politice bruște care urmează furiei publice. De la căderea comunismului, bulgarii au mai votat de două ori pentru schimbarea clasei politice. În 2001, alegătorii ai ales un guvern condus de Simeon Saxe-Coburg-Gotha, care a domnit înainte de război sub titlul de Regele Simeon II. În 2009, Borisov este cel care a triumfat contra socialiștilor cu o platformă bazată de lege și justiție.
Între timp, spațiul pentru presa independentă s-a micșorat, mogulii monopolizând industria. Bulgaria este pe ultimul loc în UE la libertatea presei într-un clasament al Reporterilor fără Frontiere.
0 comments :
Trimiteți un comentariu