Cât ne costă pandemia? BNR trage linie: Conform rezultatelor exercițiului de testare la stres, băncile vor avea în plus peste 3,5 mld. euro credite neperformante în bilanțuri. Rata NPL urcă spre 10% în 2022

Insolvențele și disponibilizările de personal duc la creșterea ratei NPL. Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurențial, și lanțul de librării Diverta au intrat în insolvență.

BNR se așteaptă la o creștere a ratei creditelor neperforman­te (NPL - non-performing loans) după eliminarea graduală a măsurilor de protecție destina­te ameliorării efectelor pandemiei (imple­men­tate prin moratoriile publice și private), pe fondul incertitudinilor legate de revenirea economică.

Conform rezultatelor exercițiului de tes­ta­re la stres a sectorului bancar derulat de BNR la sfârșitul anului 2020, în cadrul sce­na­riului de bază, rata creditelor neperfor­mante ar atinge 9,2% în decembrie 2021, respectiv 9,9% în decembrie 2022 (ipotezele exer­ci­țiu­lui au în vedere inclusiv realizarea de ope­ra­țiuni de curățare bilanțieră și de scoatere în afa­ra bilanțului), ceea ce ar de­ter­mina o repo­ziț­ionare a indicatorului în ca­te­goria cu risc ri­dicat, conform abordării eu­ro­pene, după cum susține BNR în Raportul anual.

Rata NPL a rămas în primele patru luni din 2021 sub 4%, în aprilie sta­țio­nând la 3,94%, dar este peste nivelul din decembrie 2020, de 3,83%.

Având în vedere sol­dul cre­di­telor private to­ta­le (retail și cor­porate) care oscilează în ju­rul a 60 mld. euro, reiese că volumul ne­perfor­mante­lor va ajunge la circa 6 mld. euro când rata NPL se va apro­pia de 10% în 2022, adică peste 3,5 mld. euro în plus față de nivelul ac­tual al îm­pru­muturilor neperformante din bi­lan­țurile băncilor, de mai puțin de 2,5 mld. euro.

În contextul crizei COVID-19, BNR a flexibilizat cadrul prudențial pentru institu­țiile financiare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza corona­virusului, nu trebuie asociată unei noțiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate mai mult de 3 luni nu au fost considerate proble­ma­ti­ce/neperfor­mante și băn­cile nu au fost nevoite să pu­nă bani deoparte pro­vizionându-le.

Însă probleme pot să apară dacă unele persoane fizice sau companii, afectate de impactul economic negativ al crizei coronavirusului nu vor reuși să reia plata creditelor după expirarea facilităților de amânare a ratelor la credite permise.

În plus, ca și în celelalte crize economice, pot să se înmulțească insolvențele și disponibilizările, cu impact asupra creșterii ratei de neperformanță.

Deja, Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurențial, și lanțul de librării Diverta sunt companii locale care și-au cerut intrarea în insolvență în 2021.

Principalele sectoare de activitate care au întâmpinat dificultăți financiare și au beneficiat de moratoriului de amânare la plată sunt industria prelucrătoare, activitățile imobiliare și comerțul cu ridicata și amănuntul. Într-o măsură mai restrânsă au fost afectate și sectoarele de servicii de cazare și restaurante, construcții și transport și depozitare.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega