"Consiliul monetar va continua ciclul creșterilor de dobânzi până când perspectiva pentru inflație se stabilizează în jurul țintei băncii centrale.“Banca centrală a Ungariei a trasat un curs mai agresiv de înăsprire a politicii monetare, adică de scumpire a banului, după ce a majorat dobânzile mai mult decât s-a anticipat în fața celei mai puternice inflații din Europa, iar un oficial de top al băncii naționale a Cehiei a spus că instituția ar trebui să continue cu majorarile de dobânzi. Aceasta deoarece inflația persistentă reprezintă pentru economie un risc mai mare decât noile mutații ale coronavirusului.
Cele două bănci centrale se rup astfel de firul narativ al colegelor mai puternice, cum ar fi Rezerva Federală americană și Banca Centrală Europeană, care asigură că actualul val de inflație are la bază factori trecători, deși tot mai mulți specialiști, unul dintre ei fiind chiar FMI, avertizează că inflația s-ar putea să persiste mai multă vreme. Abordările diferite ale creșterii prețurilor în contextul încălzirii economiilor, sau al supraîncălzirii în unele cazuri, și al diferitelor penurii arată, pe de o parte, problemele specifice ale țărilor est-europene, iar pe de alta incertitudinile pe care criza actuală le-a creat în economia globală, dar și forțele pe care trebuie să le stăpânească băncile centrale, cum ar fi așteptările investitorilor sau speculatorilor.
FMI, care acum, spre deosebire de criza financiară anterioară, când propovăduia austeritatea, este mai degrabă o instituție care are grijă de liniștea poporului, a avertizat că există riscul ca inflația să se dovedească a fi mai mult decât trecătoare și a cerut băncilor centrale să se pună în gardă. În scenariul său de bază, ratele de inflație vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie în cele mai multe state în 2022. La fel cred și marile bănci centrale ale lumii. Însă, notează FMI, „incertitudinile rămân ridicate“. La fel a spus despre economia zonei euro zilele trecute și Hernandez de Cos, membru în Consiliul Guvernator al BCE.
În Ungaria, prima țară din UE care a majorat dobânzile de la începutul pandemiei, banca centrală condusă de un aliat al premierului Viktor Orban devenit critic al politicilor costisitoare ale acestuia a promis „pași fermi în fiecare lună“ după o a doua creștere de dobândă de 30 de puncte de bază consecutivă, scrie Bloomberg.
Cel mai recent pas, mai mare decât s-au așteptat cei mai mulți economiști, a fost făcut marți, iar acesta a adus dobânda principală la 1,20%. Măsura va ajuta la „asigurarea stabilității prețurilor, la evitarea efectelor inflaționiste secundare și la ancorarea așteptărilor despre inflație“, se arată într-un comunicat al băncii centrale. „Consiliul Monetar va continua ciclul creșterilor de dobânzi până când perspectiva pentru inflație se stabilizează în jurul țintei băncii centrale.“ De asemenea, instituția a majorat rata de dobândă pentru depozitele overnight (constituite de băncile comerciale) de la -0,05% la 0,25% și a promis că va sista operațiunile de refinanțare pentru bănci - unul dintre instrumentele prin care controlează fondurile destinate rezervelor din sistemul financiar.
Pe lângă problemele obișnuite care duc la inflație, cum ar fi penuriile din lanțurile de aprovizionare, Ungaria se confruntă și cu o monedă predispusă la depreciere. Forintul a atins un minim record în martie, iar din iunie este moneda cu cea mai slabă evoluție din regiune. Inflația tinde să accelereze deprecierea monedei. O monedă mai slabă este bună pentru exportatori deoarece le face produsele mai ieftine pe piețele internaționale. Însă dacă deprecierea scapă de sub control poate aduce o criză monetară. Iar Ungaria nu este străină de astfel de crize.
Investitorii se așteaptă ca dobânda principală a băncii naționale maghiare să ajungă la 1,8% în următoarele trei luni, „o reorientare spre ortodoxia monetară“, după cum spune Marek Drimal, economist la Société Générale.
La banca centrală a Cehiei, care a majorat și ea dobânzile în iunie, la o zi diferență față de colega maghiară, viceguvernatorul Tomas Nidetzky a spus că instituția sa ar trebui să continue cu majorările de dobânzi într-un ritm constant din cauza pericolelor pe care le creează inflația persistentă. Economia își revine semnificativ mai rapid decât a apreciat banca, a spus bancherul, care cere o nouă creștere de dobândă săptămâna viitoare și altele până apar factori care să oprească ciclul. Cheltuieli guvernamentale generoase, făcute pentru a stimula economia uneia dintre țările cel mai dur lovite de pandemie, și o penurie acută de forță de muncă țin inflația peste ținta de 2% a băncii. Tomas Nidetzky se așteaptă că în timp ce efectele prețurilor mai mari ale materiilor prime și penuriile din lanțurile de aprovizionare să-și reducă intensitatea gradual, o piață a muncii supraîncălzită va împinge cu forță în sus salariile și prețurile de consum. În ceea ce privește atitudinea mărilor bănci centrale, Ftadviser, un blog al Financial Times, amintește că „toate inflațiile încep ca trecătoare“. În cazul Fed, Bloomberg explică că președintele băncii Jerome Powell se confruntă cu o mare problemă de comunicare: coreografia începutului sfârșitului politicii de quantitative easing menținând în același timp mulțumite, cu cuvintele pe care vor să le audă, piețele ghiftuite cu bani ieftini și asigurând totodată clasa politică că economia merge bine și alegătorii n-au de suferit. Astfel, „trecător“ „ folosit pentru a descrie puseuri scurte de inflație care nu necesită înăsprirea politicii monetare „ este cuvântul de compromis. Însă, spune Daniel Moss de la Bloomberg, „sper că <<“trecător>> nu va deveni la fel de radioactiv ca <
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu