Ungaria le promite fermierilor fonduri record și toate oportunitățile de a-i ajunge din urmă pe cei din Occident.Guvernul polonez va crea un Holding Național al Alimentelor pentru a-i ajuta pe fermierii locali și pentru a ține sub control creșterea prețurilor. În Ungaria, guvernul se laudă că a ajutat la creșterea numărului de ferme mici, considerate coloana vertebrală a agriculturii, și a promis producătorilor agricoli locali toate oportunitățile pentru a-i prinde din urmă pe cei mai dezvoltați concurenți europeni.
Fermierii au căpătat o atenție deosebită în ultimele luni din partea guvernelor din Polonia și Ungaria, țări care se îndreaptă spre alegeri . În Polonia puterea partidului de guvernământ slăbește, iar în Ungaria formațiunea politică aflată la conducere va înfrunta pentru prima dată o opoziție unită contra sa.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a prezentat zilele trecute ceea ce el a descris a fi „planul pentru zonele rurale“ elaborat de guvernul său, scrie Deutsche Welle. Acesta va crește „nivelul de siguranță al polonezilor în trei direcții: familie, urban și rural și din exterior“. Deci, „să cumpărăm produse poloneze“, a spus Morawiecki la o întâlnire cu fermierii din Silesia. „Vrem să reclădim intervenția statului în agricultură, ceea ce este necesar pentru stabilizarea prețurilor.“
Planurile prevăd consolidarea unora din companiile din sectorul alimentar, un rol cheie fiind rezervat Consorțiului Național al Zahărului (KSC). Acesta, cu venituri de 390 de milioane de euro anual, a primit acordul autorității naționale de protecție a concurenței pentru preluarea a opt companii controlate de stat cu activități în înmulțirea plantelor și animalelor, dar și în tranzacționarea de produse alimentare agricole.
În varianta finală, grupul ar trebui să aibă 48 de companii și să acopere sectoare precum producția și procesarea de fructe și legume și producția de tutun. Presa scrie că guvernul nu vrea să intre deocamdată în sectoarele dominate de entintăți mari cum este cel al laptelui și cărnii.
De asemenea, grupul s-ar putea îndrepta și spre piața de retail, spre exemplu prin preluarea unor lanțuri de retail, a explicat viceministrul activelor statului Artur Sobon. Dacă ar face acest lucru, spun analiștii, ar alege lanțuri mai mici, regionale, care includ francize sau rețele de proprietari de magazine care cooperează între ei. Planul include, de asemenea, majorarea subvențiilor pentru combustibil și prioritizarea agriculturii organice, tradiționale și regionale.
Aceste idei sunt clar în linie cu aura de patriotism economic afișată de partidul de guvernământ, notează DW. În aprilie, președintele Andrzej Duda a lansat campania „Cumpără în cunoștință de cauză produse poloneze“ în care cere cumpărătorilor să fie atenți la originea produselor și să aleagă, atunci când se poate, produse poloneze. Tot în acea lună, ministerul agriculturii a publicat o listă cu companii „nepatriote“ care importă produse din lapte, „limitând astfel vânzările fermierilor polonezi“.
Autoritățile au anunțat, de asemenea, că anchetează unul dintre cele mai mari supermarketuri din țară, Biedronka, companie portugheză, pentru vânzarea de produse străine etichetate ca fiind poloneze. Ministrul Sobon a ținut să fie clar că statul nu intenționează să naționalizeze complet sectorul. „Însă un lanț de magazine controlat de stat ar completa cu siguranță ceea ce încercăm să facem.“ În Ungaria, atitudinea politicului față de retailerii străini este și mai dură, cel puțin la nivel declarativ.
În decembrie anul trecut, Janos Lazar, parlamentar din partea partidului aflat la guvernare și fost șef de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat că planurile de viitor ale guvernului includ o politică protecționistă deschisă pentru a scoate de pe piață lanțurile de retail străine, scrie Hungary Today.
El a făcut aceste remarci într-un discurs centrat pe nevoia de independență agricolă în era postpandemie.
La începutul anului, ministrul agriculturii a amintit că guvernul său a modificat legile moștenite de la administrația aterioară pentru a sprijini proprietarii de terenuri mici și mijlocii, majorând suprafața totală de teren deținută de aceștia de la 2,5 milioane hectare în 2010 la 3,2 milioane hectare, sau 61% din suprafața arabilă a Ungariei. El a mai spus că cel puțin 80% din fondurile de dezvoltare agricolă se duc la fermierii mici și mijlocii, adică oamenii care chiar își câștigă traiul din agricultură.
Mai recent, secretarul de stat pentru supravegherea lanțului alimentar Norbert Erdos a declarat că guvernul său are în plan dezvoltarea la o scară fără precedent a industriei alimentare maghiare și sprijinirea zonelor rurale până la sfârșitul deceniului, la acest lucru ajutând o creștere semnificativă a finanțării în timpul actualului buget UE. Este vorba de echivalentul a 12,5 miliarde de euro între 2021 și 2027, din care 80% va fi contribuția statului (față de nici 18% în anii anteriori). Astfel, producătorii maghiari vor avea toate oportunitățile pentru a-i ajunge din urmă pe concurenții mai dezvoltați din Europa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu