Pentru investitorii de pe bursă, anul 2012 a fost un an bun în care au putut obține câștiguri importante, cele mai mari din ultimii trei ani. Pentru piața de capital locală și dezvoltarea ei pe termen lung, 2012 a fost însă unul dintre cei mai slabi ani din 2000 până în prezent. Iar cel mai important argument în acest sens este că deși prețurile acțiunilor au crescut, tranzacțiile de pe bursă au scăzut, numărul de investitori nu a crescut și nu a avut loc nicio listare. Dacă nu va reuși să atragă companii noi și să devină o alternativă de finanțare pentru economia locală, bursa va deveni tot mai puțin relevantă, iar companiile românești vor migra către Varșovia, Viena sau Londra pentru a căuta finanțare. În continuare am selectat 12 evenimente care au avut impact semnificativ asupra pieței de capital în anul încheiat sau au produs ecouri puternice în piață.1.Schimbarea conducerii Bursei de Valori București (impact: neutru) Anul a debutat cu alegeri pentru un nou Consiliu de Administrație la Bursa de Valori București (BVB). Fondurile de investiții și băncile, care au preluat pachete importante de acțiuni după ce bursa a fost listată, au venit cu promisiuni de schimbare și au reușit să schimbe vechiul Consiliu condus de Stere Farmache. Toată lumea spera ca noul președinte al bursei, Lucian Anghel (fostul economist-șef al BCR) să aducă un suflu nou pe bursă. Totuși, așteptările nu s-au împlinit, cel puțin până acum. A fost nevoie de opt luni doar ca noul Consiliu să aducă un nou director general, pe bancherul de investiții Victor Cionga. Strategia de relansare a bursei a rămas până acum doar pe hârtie, în condițiile în care în 2012 nu a avut loc nicio listare (pe piața principală a BVB), iar tranzacțiile cu acțiuni au scăzut cu 25%, trăgând în jos afacerile și profitul bursei. Astfel, acțiunile BVB au închis anul aproape de minimul istoric.
2.Oferta Transelectrica (impact: neutru) Vânzarea de către stat a pachetului de 15% din acțiunile Transelectrica ar fi trebuit să fie tranzacția care să deschidă seria marilor listări ale statului. După Transelectrica ar fi trebuit să vină pe bursă 15% din Transgaz, 15% din Romgaz, și câte 10% din Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Oferta Transelectrica a mers conform calendarului. Intermediarii (BCR, Swiss Capital și Intercapital Invest) și-au făcut treaba, iar statul și-a luat banii, 37 mil. euro, vânzând acțiunile la prețul minim, de 14,9 lei. Apoi s-a schimbat Guvernul și toate privatizările au fost înghețate. Astfel, oferta nu a reușit să aducă suflul așteptat pe bursă, iar pentru investitorii care au cumpărat acțiuni în ofertă a fost chiar mai rău, având în vedere că titlurile Transelectrica au închis anul la prețul de 12,69 lei.
3.Preluarea și delistarea Azomureș (impact: negativ) Cea mai mare tranzacție de pe bursă din 2012, oferta de preluare a producătorului de îngrășăminte chimice Azomureș Târgu Mureș (AZO) a adus și cea mai importantă delistare din ultimii ani, compania părăsind ringul bursei după 17 ani. Grupul elvețian Ameropa a preluat la începutul anului controlul Azomureș, iar apoi a derulat o ofertă publică de preluare pentru participațiile minoritare. Elvețienii au plătit 63 de milioane de euro pentru circa 24% din acțiunile companiei. Prețul plătit, de 2,22 lei/acțiune, a fost de departe cel mai mare de la listarea companiei, ceea ce i-a determinat pe acționarii minoritari să vândă, inclusiv Fondul Proprietatea, care a încasat peste 119 mil. lei pentru pachetul lui de 10%. De altfel, pentru acționarii Azomureș, oferta a fost o afacere neașteptat de bună, în condițiile în care la începutul lui 2011 prețul acțiunilor era de circa 0,5 lei. Pentru bursă, preluarea Azomureș a însemnat însă pierderea a încă unui emitent important. La începutul lunii decembrie, acțiunile au fost oprite de la tranzacționare. Cu o capitalizare de 247 mil. euro, Azomureș ara a zecea cea mai valoroasă companie de pe bursă. Producătorul de îngrășăminte se adaugă astfel unei lungi liste de companii importante care s-au delistat în ultimii zece ani, pe care mai figurează Dacia, Sidex, Brau Union (Heineken), Lafarge Romcim, Silcotub și Terapia.
4.Revoluția de la SIF Muntenia (impact: neutru) Adunarea generală a acționarilor de la SIF Muntenia (SIF4) din aprilie a marcat începutul celui mai important conflict de pe bursă din acest an. Acționarii mari, în frunte cu omul de afaceri Gheorghe Iaciu, care și-a consolidat participația după majorarea pragului de deținere de la 1% la 5%, au încercat să tragă la răspundere conducerea SIF și au cerut dividende mai mari, dar au fost refuzați. În iulie, ei au reușit, într-o nouă AGA, să schimbe Consiliul Reprezentanților Acționarilor (CRA) după care au cerut rezilierea contractului de administrare a SIF Muntenia de către Muntenia Invest, firmă condusă de Gabriel Filimon și Petre Szel. Au urmat numeroase procese, astfel că situația conducerii SIF Muntenia este în acest moment foarte complicată. Totuși, revoluția de la SIF Muntenia arată că investitorii care au băgat bani la SIF-uri au devenit mai puternici și încearcă să se implice mai mult în conducerea acestor companii, ceea ce ar putea determina și alte schimbări în conducerile acestor societăți în 2013, când sunt programate alegeri pentru Consiliile de Administrație.
5.Schimbarea gărzii la SIF Banat-Crișana (impact: neutru) O schimbare neașteptată a avut loc și la SIF Banat-Crișana (SIF1), unde Ioan Cuzman, cel care a fost președinte din 1994, și-a anunțat retragerea în luna noiembrie, predându-i fotoliul de președinte lui Dragoș Bîlteanu, unul dintre investitorii tineri de pe bursă. La 35 de ani, Bîlteanu este cel mai tânăr președinte de SIF. El controlează 5% din acțiunile SIF Banat-Crișana prin intermediul companiei Romenergo și de la el se așteaptă o nouă viziune pentru dezvoltarea SIF Banat-Crișana. Până atunci, Bîlteanu mai are de trecut un hop: alegerile pentru Consiliul de Administrație din 2013.
6.Procesul pierdut de Franklin Templeton în fața Ioanei Sfîrăială (impact: negativ) Pentru Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP), 2012 a fost un an foarte agitat. În afară de intrarea în insolvență a Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii din portofoliul Fondului, Templeton a fost puternic lovit și de litigiile cu avocata Ioana Sfîrăială. Într-unul dintre ele, Curtea de Apel București a anulat hotărârile AGA din septembrie 2010 prin care Templeton fusese desemnat administrator al FP. Această sentință complică mult situația Templeton, care deși rămâne administrator se vede nevoit să se apere în zeci de procese prin care Ioana Sfîrăială a atacat toate hotărârile luate la Fondul Proprietatea în ultimii doi ani. Procesele au blocat atât răscumpărarea de acțiuni votată de acționarii FP în aprilie cât și reducerea capitalului social, iar lucrurile nu merg prea bine nici cu listarea Fondului Proprietatea la Varșovia, astfel că pentru administratorul FP, dar și pentru acționari, au fost puține motive de bucurie în 2012.
7.Cazul brokerului fugar Cristian Sima (impact: negativ) În octombrie, știrea fugii din țară a brokerului Cristian Sima, care era în acel moment și președintele Bursei din Sibiu (Sibex), a explodat la televiziunile de știri, reușind să arunce un nor negru de îndoială asupra întregii piețe de capital. Inițial s-a speculat că Sima, în calitate de șef al firmei de brokeraj WBS Holding, înregistrată în Insulele Virgine, ar fi fugit cu banii clienților, printre care nume importante ca economistul Daniel Daianu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu sau creatoarea de modă Irina Schrotter. Apoi, din Islanda, Sima a mărturisit că a pierdut banii clienților și că a fugit de frica unor clienți care-l amenințau. Cazul Sima, deși are legătură doar tangențial cu piața de capital locală, a reușit prim mediatizarea de care s-a bucurat să topească bruma de încredere care mai exista față de bursă și să inducă în rândul publicului o percepție negativă legată de investițiile pe piața de capital, fără ca bursa, brokerii sau CNVM să reacționeze în vreun fel.
8.Eșecul privatizării Oltchim (impact: neutru) Luna septembrie a fost marcată de un alt scandal centrat în jurul unei companii de pe bursă, respectiv combinatul chimic Oltchim. Mai întâi, Constantin Roibu, cel care a condus compania peste 20 de ani, a fost forțat să demisioneze, după ce combinatul și-a oprit producția în luna august din lipsă de finanțare. Apoi, statul a derulat o privatizare care a stârnit puternice controverse, care i-a avut ca actori principali pe Remus Vulpescu, șreful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și pe omul de televiziune Dan Diaconescu, câștigătorul surpriză al licitației pentru Oltchim. Scandalul, care a ajuns rapid în sfera politică, s-a încheiat după ce premierul Victor Ponta a hotărât să anuleze privatizarea Oltchim din cauză că Dan Diaconescu nu a făcut dovada că are banii (circa 45 mil. euro) pe care-i licitase pentru pachetul de acțiuni al statului. Oltchim a rămas în continuare la stat, care se chinuie să găsească soluții de relansare, Vulpescu a fost demis de la OPSPI, iar Dan Diaconescu a pierdut alegerile în colegiul în care a candidat împotriva lui Ponta. Pe bursă, acțiunile Oltchim s-au prăbușit cu 50% în acest an.
9.Oferta de obligațiuni a GDF Suez (impact: pozitiv) Știrea că distribuitorul de gaze naturale GDF Suez Energy România pregătește o emisiune de obligațiuni pe bursa locală a luat prin surprindere pe toată lumea. Compania a reușit să vândă în octombrie obligațiuni în valoare de 250 mil. lei (55 mil. euro), rezultatul ofertei arătând că piața locală poate fi o alternativă de finanțare pentru companii. Oferta GDF Suez poate deschide drumul pentru dezvoltarea unei piețe a obligațiunilor corporative, mai ales că există cerere la nivel local din partea fondurilor de pensii, a fondurilor mutuale și a firmelor de asigurări.
10.Ieșirea de pe bursă a ING și UniCredit (impact: negativ) La începutul lunii octombrie, olandezii de la ING au anunțat că-și închid operațiunile de brokeraj pe mai multe piețe, inclusiv România, păstrându-le însă pe cele din Polonia. Câteva săptămâni mai târziu, UniCredit CA IB Securities și-a anunțat clienții că din decembrie își oprește activitatea. Plecarea celor doi intermediari lasă un gol mare pe piață, deoarece cumulat ING (locul 2 în topul brokerilor) și UniCredit (locul 3) au avut în 2012 tranzacții cu acțiuni de 2,75 mld. lei și o cotă de piață de 18%. În plus, cei doi intermediari lucrau preponderent cu fonduri străine, ceea ce înseamnă că bursa de la București devine mai puțin vizibilă pentru investitorii internaționali. Plecarea lor este și un puternic semnal de alarmă pentru piața bursieră și arată că firmele de brokeraj nu-și mai pot susține activitatea din cauza tranzacțiilor mici și a comisioanelor reduse. De altfel, și alte firme de brokeraj au ieșit de pe piață în ultimul an (Active International, OTP Bank, RBS Bank).
11.Vânzarea pachetului de 0,4% din Petrom de către BERD (impact: neutru) Tranzacția de vânzare a 0,4% din Petrom (SNP) de către BERD a fost una dintre cele mai mari derulate în acest an pe bursă, cu o valoare de circa 18 mil. euro. BERD a vândut acțiunile la un preț cu 6% sub cel de pe piață și a fost nevoie ca brokerii de la Raiffeisen Capital&Investment; și Wood să-și sune toți clienții importanți pentru a-i îndemna să cumpere acțiuni. În final, cele mai mari pachete le-au cumpărat SIF Moldova, SIF Oltenia și Franklin Templeton, adică tot investitorii tradiționali de pe bursă, tranzacția nereușind să aducă niciun nume nou în piață. Plasamentul de la Petrom a arătat că din cauza pieței nelichide, nici chiar cea mai mare și mai profitabilă companie din România nu reușește să atragă prea ușor cumpărători și că pentru a vinde un pachet mai mare de acțiuni tot este nevoie de un discount. În mod normal, pe o piață mai mare ca cea de la Varșovia, Viena sau chiar Budapesta, o astfel de tranzacție ar fi avut loc direct în piață, cu un discount mai mic.
12.Listarea Apple, Google, Facebook (impact: neutru) Dacă listări de companii românești nu au fost în 2012, totuși bursa a reușit să-și adauge în ofertă acțiunile celor mai cunoscute companii americane. Brokerii de la Tradeville, firma controlată de Siminel Andrei, au continuat să aducă pe sistemul alternativ al bursei companii internaționale pentru a facilita accesul investitorilor locali la aceste acțiuni. Capul de afiș l-au ținut acțiunile Apple, cea mai mare companie din lume, care se tranzacționează pe ATS-ul bursei începând din aprilie și au reușit să atragă un interes ceva mai ridicat din partea investitorilor. Totuși, tranzacțiile nu sunt încă semnificative. Apple a avut un rulaj de 3,77 mil. lei, în timp ce pentru restul titlurilor americane tranzacțiile au fost mai reduse. La începutul lunii decembrie au intrat la tranzacționare și acțiunile rețelei de socializare Facebook (FB). Facebook a fost cea mai urmărită companie în acest an. După ce acțiunile s-au listat în mai, în urma unei oferte publice inițiale de 16 miliarde de dolari, prețul s-a prăbușit cu aproape 50%. Între timp, cotația și-a mai revenit. Titlurile Apple, Google sau Facebook ar putea atrage o nouă categorie de investitori pe bursă, investitori tineri care nu sunt interesați de SIF-uri sau Petrom, ci de acțiuni ale companiilor tehnologice. Totuși, impactul la nivel de piață este redus.
0 comments :
Trimiteți un comentariu