[if gte mso 9]>[if gte mso 9]>
[if gte mso 10]>
Acționarii multor bănci străine care operează în România au decis în 2012 că rețetele de management aplicate nu funcționează sau că șefii angajați pe bani grei nu mai găsesc direcția bună.
Cert este că 2012 a zdruncinat serios un mit construit de-a lungul anilor în bankingul românesc: managerii expați nu sunt infailibili, ba chiar pot lăsa în urmă foarte multe de rezolvat. Un bancher britanic cu blazonul Barclays în CV nu reprezintă o garanție în privința soluțiilor de managament pentru o bancă mare expusă la recesiune prelungită, tot așa cum un bancher francez cu 35 de ani de experiență și-a încheiat un mandat mai scurt decât în mod obișnuit tocmai când banca sa aluneca spre pierdere.
Din păcate nici resursele autohtone de management bancar nu sunt prea generoase, însă cel puțin tinde să crească numărul bancherilor români care și-au început cariera în străinătate iar acum se întorc acasă putând folosi experiența câștigată. Se vede însă că este prea devreme pentru ca grupuri străine să le încredințeze conducerea unor filiale locale.
Așa că acționarii încearcă acum alte variante de expați pentru a readuce pe linia de plutire bănci presate de credite devenite neperformante. Din motive economice, dar mai nou au ieșit la iveală și cauze din categoria fraudelor.
BCR, cea mai mare bancă, are din primăvară o garnitură nouă de top management și se pregătește să intre într-un an de restructurare dură care ar trebui să-i refacă profitabilitatea. Un semnal cât se poate de prost pentru o economie care se chinuie să se desprindă din mlaștina recesiunii, însă aceasta este rețeta pregătită de cehul Tomas Spurny (foto jos), ales special în postul de CEO pentru a restructura banca.
BRD, a doua bancă după active, a primit un nou CEO de-abia spre sfârșitul acestui an, după un interimat prelungit. Philippe Lhote (foto jos) a fost transferat din Bulgaria în plin scandal al fraudelor. În plus el are misiunea dificilă de a frâna trendul negativ al rezultatelor financiare, banca intrând brusc pe pierdere după ce până la sfârșitul anului trecut se mândrea cu statutul de cea mai profitabilă instituție de credit de pe piață.
Banca Transilvania, cea mai mare instituție de credit cu capital privat majoritar local, așteaptă de aproape un an un CEO după demisia lui Robert Rekkers. Până acum nu a fost găsită o soluție de durată. Recent, s-a decis ca Horia Ciorcilă (foto jos), președintele consiliului de administrație și acționar important al băncii să preia coordonarea activității băncii și a comitetului executiv de management. Cel puțin deocamdată Banca Transilvania a rezistat bine perioadei de criză, menținându-se pe profit și continuând să-și crească bilanțul, nu doar prin achiziții de titluri de stat.
Volksbank, una dintre băncile cele mai lovite de criză în principal din cauza modelului de business inițial, trece printr-o transformare majoră în încercarea de a-și reduce pierderile și de găsi un format mai robust. Probleme locale s-au suprapus cu cele ale acționarului majoritar Volksbank Austria, care a ajuns în situația de a ceda o bună parte din control unor parteneri francezi și germanii. Grupul francez BPCE a și dat un nou CEO, pe Benoit Catel care și-a preluat mandatul în vară.
Bancpost este o altă bancă mare la care acționarii au adus un nou CEO, pe grecul Anthony Hassiotis. Și o altă bancă în cazul căreia probleme locale s-au suprapus cu cele ale băncii-mamă, Eurobank din Grecia. După ce s-a pregătit degeaba pentru fuziunea cu Alpha Bank, Eurobank ar urma să fie absorbită anul viitor de National Bank of Greece (NBG). La nivel local consolidarea ar trebui să se reflecte sub forma fuziunii dintre Bancpost și Banca Românească. Până atunci Bancpost încearcă să-și consolideze o situație financiară fragilă, marcată de o rată ridicată a creditelor neperformante. Noul CEO al Bancpost a venit tot din Bulgaria, ca și în cazul BRD, deși piața și băncile de acolo sunt mai mici.
ING Bank, sucursala grupului olandez cu același nume, a hotărât anul acesta că banca are nevoie de un manager mai tânăr. Mișu Negrițoiu, care a ocupat funcția de CEO timp de șase ani, i-a lăsat locul polonezului Michal Szczurek, 41 de ani, adus tocmai din Thailanda. Spre deosebire de alți competitori ING nu este amenințată de pierderi și a apucat să-și construiască o masă critică pe piața de retail. Totuși, afacerile locale ale grupului nu au fost ferite de restructurări, olandezii renunțând la leasing și la brokeraj.
Schimbări la vârf au avut loc și în cazul mai multor bănci cu cote de piață mai mici. La banca de stat Eximbank Ionuț Costea a fost înlocuit la final de mandat cu Traian Halalai, fost CFO al Băncii Românești. Turcii de la Garanti l-au adus la Ufuk Tandogan, 49 de ani, pentru a continua procesul de creștere inițiat de Murat Atay, Garanti Bank fiind una dintre puține bănci străine cu ambiții de a-și crește cota de piață în România, inclusiv printr-o eventuală achiziție. O schimbare de CEO s-a produs în toamna trecută și la Millennium, portughezii instalându-l pe Jose Reino da Costa, 48 de ani, care l-a înlocuit după șase ani pe Jose Toscano, fondatorul băncii locale. Rămâne de văzut ce soluție va fi găsită pentru continuarea businessului local, grupul portughez reușind să rămâne pe linia de plutire doar cu ajutorul statului.
La Banca Carpatica CEO-ul Nicolae Surdu și-a încheiat mandatul în toamnă după ce a reușit să readucă banca pe profit. În prezent Ion Dobrică, 59 de ani, deține poziția de președinte al directoratului și director general adjunct.
Schimbările de management au atins și BCR Locuințe, o bancă de nișă unde mandatul de CEO al lui Alexandru Ciobanu s-a oprit brusc în vară. Deocamdată interimatul este asigurat de Karmen Schuster, vicepreședinte executiv pe vânzări.
0 comments :
Trimiteți un comentariu