Ciprul, terenul unui război rece în care și Biserica luptă pentru bani, iar Rusia pentru păstrarea la adăpost a averilor oligarhilor

Ciprul, o mică economie din zona euro, dar prea mare pentru a fi lăsată să se prăbușească, este pe cale să obțină ceea ce vrea, un ajutor financiar internațional pentru băncile sale, iar „salvatorii“ vor fi Europa și Rusia. Miza este, pentru Bruxelles, integritatea uniunii monetare, iar pentru Moscova banii oligarhilor, un avanpost la Marea Mediterană și în zona euro și vaste rezerve de gaze naturale. În această luptă de „salvare“ și Biserica își urmărește interesul și a cerut ajutor Rusiei.

Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, șeful Bisericii Ortodoxe a Ciprului, i-a cerut omologului rus de la Moscova să încerce să-l convingă pe președintele rus Vladimir Putin să acorde Ciprului un nou împrumut de urgență, după cel de 2,5 miliarde euro oferit de Moscova în urmă cu 13 luni, scrie Bloomberg.

O mare parte din ajutorul pe care Nicosia l-ar obține de la creditorii internaționali ar ajunge la bănci. Biserica din Cipru controlează 28% din a treia bancă cipriotă ca mărime, Hellenic Bank.

La 15 ani de la propriul default, Rusia pare că este trasă în eforturile Bruxellesului de a ține intactă zona euro din cauza legăturilor financiare pe care această țară le are cu Ciprul.

Mașina de spălat bani a Rusiei

Guvernul german insistă ca Moscova să contribuie la orice bailout internațional pentru Cipru susținând că fondurile rusești, legale sau ilegale, domină sistemul bancar cipriot, dar până acum nu s-a grăbit să sară în ajutorul micii economii europene. Motivul reticenței Berli­nului este statutul Ciprului de centru de spălare de bani pentru oligarhii ruși.

„Ciprul a funcționat ca o mașină de spălat pentru Rusia ani de-a rândul. Ar fi cu adevărat o justiție poetică dacă UE ar cere Rusiei să contribuie cu fonduri de stabilizare“, a afirmat Raymond Baker, șeful Global Financial Inte­grity, organizație americană care luptă contra spălării de bani.

Însă în fața avertismentelor mai multor lideri europeni, ale BCE și Comisiei Europene, că falimentul Ciprului ar putea pune în pericol integritatea zonei euro, rezistența Berlinului cedează, scrie Suddeutsche Zeitung. Riscul este ca ieșirea Ciprului din zona euro să distrugă încrederea piețelor în uniunea monetară.

Schimbarea de dispoziție vine după ce guvernul cipriot a redus drastic estimarea privind necesarul de finanțare pentru repu­nerea pe picioare a sistemului bancar la opt miliarde de euro. Calculele anterioare plasau la 17,5 miliarde euro bailout-ul Ciprului, aproape cât PIB-ul țării.

De asemenea, guvernul de la Nicosia a indicat că este dispus să implementeze reformele economice care ar veni în pachetul de bailout de la UE. Totodată, mandatul președintelui cipriot Demetris Christofias, supranumit „oaia roșie“ a Europei pentru afinitatea pe care o are pentru Rusia, se încheie luna viitoare, iar următorul președinte va fi, probabil, un lider al actualei opoziții.

Prietenii de la Moscova

Cu o zi înainte ca arhiepiscopul cipriot să ia legătura cu patriarhul rus Kirill, premierul Rusiei Dmitri Medvedev a declarat că ar putea fi bani disponibili pentru Cipru, dar acest ajutor ar depinde de „când partenerii noștri eu­ro­peni vor da, de asemenea, ceva“. Rusia ar in­ter­veni numai dacă cea mai mare parte a pache­tului de bailout ar veni de la UE și Nicosia.

Președintele cipriot a dat asigurări că „Rusia este pregătită să contribuie alături de UE la finanțarea Ciprului“, notează agenția Thomson Reuters. Christofias ar fi primit asigurările direct de la Putin, prin telefon.

„Este evident că rușii încearcă să meargă mai întâi gratis deoarece aceasta este cea mai ieftină soluție pentru ei: să lase zona euro să aibă grijă de Cipru“, a explicat Joerg Forbring, analist la German Marshall Fund.

Legăturile Ciprului cu Rusia sunt vechi. Cele două țări sunt aliați de când Ciprul și-a câștigat independența față de Marea Britanie în 1960. Rusia a sprijinit Ciprul în disputele teritoriale cu Turcia, care controlează partea nordică a insulei după invazia din 1974.

Ciprul, stat membru al UE din 2004, vede în Rusia un garant al integrității teritoriale, a spus anul trecut la Moscova ministrul de externe Erato Kozakou-Markoulli.

Prea multe de pierdut

Aproape 500.000 de ruși au vizitat Ciprul anul trecut, mai mulți decât cetățenii oricărui alt stat în afară de Marea Britanie. Țară cu o po­pulație de 1,1 milioane, Ciprul are peste 10.500 de rezidenți permanenți născuți în Ru­sia. Președintele Christofias și-a susținut docto­ratul la Moscova în timpul Războiului Rece.

Un raport al serviciilor germane de spionaj plasează la 26 miliarde euro fondurile rusești din Cipru. Miliardarul rus Dmitry Rybolovlev este acționarul majoritar al celei mai mari bănci cipriote, Bank of Ciprus.

Berlinul se teme că uriașele fonduri rusești care intră în Cipru ascund scheme de spălare de bani, iar prin salvarea țării ar fi salvați de fapt oligarhii ruși și greci care nu-și plătesc taxele. Autoritățile cipriote resping cu tărie acuzațiile de spălare de bani.

Cipru a apelat mai întâi la Rusia, pentru finanțare de urgență, deoarece Moscova impune mai puține restricții decât UE, a afirmat în iunie un purtător de cuvânt al guvernului cipriot.

Dar acum Rusia ar putea fi forțată să participe la salvarea Ciprului pentru a-și menține influența în zona euro după încheierea mandatului președintelui Christofias, potrivit analiștilor Deutsche Bank. Analiștii spun că un alt interes al Rusiei sunt noile depozite de gaze naturale descoperite de-a lungul coastelor cipriote pe care grupul rus Gazprom vrea să le exploateze.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru