În anii ’50 energia nucleară a fost prezentată publicului american ca fiind cheia către un viitor bogat în energie atât de ieftină încât consumul nu va mai fi contorizat, adică aproape gratuită. Însă în prezent companiile din industria energetică se confruntă cu o realitate la care nu s-au așteptat, în care funcționarea termocentralelor pe bază de gaze naturale este mai ieftină decât cea a centralelor nucleare, scrie The Wall Street Journal.Primul avantaj al centralelor pe gaze în fața celor nucleare se vede în costurile fixe. O centrală modernă pe gaze plătește circa 15.000 de dolari per MW instalat, față de 30.000 de dolari în cazul centralelor pe cărbune și 90.000 de dolari pentru cele nucleare, potrivit estimărilor autorităților americane. Centralele nucleare plătesc mult și pentru echipamente și servicii de siguranță, costuri care sunt mai mari decât cele suportate de alte tipuri de unități deoarece folosesc material radioactiv și funcționează la temperaturi extreme.
Prețul combustibilului nuclear, deși în creștere, nu are o pondere prea mare în cheltuielile unei centrale atomice. În schimb, la centralele pe gaze combustibilul reprezintă costul principal, iar prețul gazelor scade mereu. În SUA prețul mediu al gazelor naturale pe piața spot s-a redus cu 31% anul trecut, de la 142 dolari pe mia de metri cubi la puțin sub 100 dolari pe mia de metri cubi, aproape de minimul istoric, potrivit agenției federale a energiei. Acest lucru conferă un avantaj enorm centralelor pe gaze în fața centralelor nucleare mici sau a celor vechi care au nevoie de reparații capitale.
În jur de 40% din centralele nucleare din SUA vând electricitate pe piețe liberalizate, unde și cele care ard cărbuni au probleme în a concura cu energia din gaze naturale. Concurența reduce astfel prețurile energiei, ceea ce este un lucru pozitiv pentru consumatori, însă îi dezavantajează pe vânzători. Atunci când prețul energiei scade, centralelor nucleare mici le este mai greu să suporte costurile fixe.
Unele centrale nucleare reușesc să rămână profitabile doar datorită unor plăți speciale pentru că au unități în funcțiune în orice moment, spune Hugh Wynne, analist la firma Sanford C. Bernstein & Co. Aceste plăți reprezintă o sursă substanțială de venituri pentru centralele atomice amplasate în statele mai înstărite de pe Coasta de Est. Fondurile vin în completarea banilor din vânzarea electricității.
În schimb, în zone mai sărace plățile speciale nu au o contribuție prea mare, a adăugat Wynne.
Un val de închideri de centrale nucleare
În fața acestei situații, câteva companii care administrează centrale atomice au anunțat că le vor închide. Dominion Energy Resources își va închide centrala de 556 MW din Wisconsin anul acesta, deși mai sunt 20 de ani până la expirarea licenței de funcționare.
Compania a precizat că va fi mai ieftin să livreze consumatorilor energie cumpărată de pe piață decât să continue să producă prin centrala proprie.
Exelon, firmă care operează 17 reactoare, 20% din capacitatea nucleară a SUA, își va închide centrala din New Jersey în 2019, cu 10 ani înaintea expirării licenței, tot din cauza condițiilor de pe piață.
Însă venirea prea rapidă a unui val de închideri de centrale nucleare va îngreuna sarcina industriei energetice de a-și reduce emisiile de gaze de seră. Centralele pe cărbuni produc cea mai mare cantitate de emisii, iar cele pe gaze eliberează în atmosferă cam jumătate cât cele pe cărbuni. Centralele nucleare, care asigură 20% din producția de energie a SUA, sunt cea mai importantă sursă de electricitate nepoluantă din țară.
Dacă administrația președintelui Barack Obama sau Congresul ar lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze de seră, valoarea centralelor nucleare ar crește, apreciază Dan Lashof, care conduce programul de energie verde al ONG-ului Natural Resources Defense Council.
0 comments :
Trimiteți un comentariu