Susținătorii austerității trebuie să demonstreze că aceasta este eficientă, iar cel mai simplu mod de a face acest lucru este prezentarea unor exemple de succes. În Europa, țările baltice sunt cele care sunt date ca exemple unde măsurile de austeritate au dat roade, Letonia fiind cea mai lăudată dintre ele. Letonia a fost profund lovită de criză și a avut nevoie de ajutor financiar internațional, iar acum statul leton a reușit să ramburseze împrumutul de la Fondul Monetar Internațional (FMI) înainte de termen și să aibă creștere economică de peste 5% în ultimii doi ani.Însă Martin Wolf, editorialist la publicația britanică Financial Times, se întreabă dacă economia letonă prosperă într-adevăr și dacă Letonia este sau nu un exemplu de urmat pentru celelalte țări care se confruntă cu probleme financiare.
În toate cele trei state baltice, Estonia, Letonia și Lituania, dezvoltarea economiei a fost susținută de creditare înainte de izbucnirea crizei financiare. În 2007, Letonia a avut un deficit de cont curent de 22% din PIB, iar Estonia și Lituania acesta s-a situate la 16%, respectiv 14% din PIB. Așa cum se întâmplă în mod normal, perioadele de ascensiune economică ajută țările din punct de vedere fiscal. În 2007, datoria publică netă a Estoniei a scăzut cu 4%, iar a Letoniei și Lituaniei cu 5%, respectiv 11%.
Apoi a urmat criza financiară cu “opriri bruște” ale intrărilor de capital, prăbușirea prețurilor activelor, recesiune și deficite fiscale. Ca răspuns la criza financiară, țările baltice au decis să își mențină în continuare monedele ancorate la valute puternice și să implementeze măsuri de austeritate.
Performanțele economice ale țărilor baltice
În 2008, Letonia a negociat un pachet de salvare substanțial cu FMI, Uniunea Europeană și țările nordice. Însă mulți nu au crezut că programul va funcționa. Olivier Blanchard, consilier economic al FMI, a declarat anul trecut că multe persoane, inclusiv el, credeau că ancorarea monedei naționale la o valută va fi rețeta unui dezastru, însă s-a demonstrat contrariul.
În perioada 2008-2012, Letonia și-a redus deficitul bugetar cu 5,3% din PIB, iar anul trecut a înregistrat un excedent bugetar de 0,8%. În aceeași perioadă de timp, deficitul bugetar al Lituaniei a scăzut, de asemenea, cu 3,3% din PIB. În cazul Greciei reducerea deficitului a fost de 15% din PIB în intervalul 2009-2012.
Consecințele austerității
Cei care susțin strategia adoptată de Letonia dau ca exemplu ritmul alert în care a avansat economia țării. În al treilea trimestru din 2009 și în ultimele trei luni ale anului trecut, economia letonă a crescut cu 16%. Însă la sfârșitul lui 2007, PIB-ul țării a scăzut cu 25%. În consecință, în ultimul trimestru din 2012, PIB-ul Letoniei era cu 12% sub nivelul dinainte de declanșarea crizei financiare, ceea ce este mult mai rău față de situația din Irlanda, Italia, Portugalia și Spania.
Recesiunea și-a pus amprenta pe economia Letoniei, pierderile cumulate ale țării în perioada 2008-2012 ridicându-se la aproximativ 77% din PIB-ul înregistrat înainte crizei. În cazul celorlalte două state baltice, Lituania și Estonia, pierderile au totalizat 44%, respectiv 43% din PIB-ul aferent perioadei pre-criză.
În plus, deși rata șomajului din Letonia a scăzut în ultimul timp, aceasta s-a situat la 14% în decembrie 2012, la fel ca în Irlanda.
Letonia nu este un model pentru celelalte țări din Europa
Așadar, Letonia, țara baltică afectată cel mai puternic de criză, a trecut prin cea mai mare depresie din istoria sa, iar acum este în procesul de revenire. Însă, acest tip de politică nu reprezintă un model și pentru celelalte țări.
În primul rând, costurile cu forța de muncă pe oră din Letonia au reprezentat anul trecut un sfert din cele la nivelul zonei euro, 30% din cele din Spania și jumătate din cele din Portugalia, potrivit datelor Eurostat.
În al doilea rând, băncile deținute de străini au un rol esențial în economiile țărilor baltice. Pentru zona euro, aceasta reprezintă o alternativă la uniunea bancară – permit băncilor care provin din economii puternice să preia sistemele financiare mai slabe.
Nu în ultimul rând, statele baltice au preferat să adopte politicile Europei ca o alternativă la întoarcerea sub dominația rusă. Populațiile acestor țări au motive puternice să prefere măsuri de austeritate drastice decât să accepte un angajament politic.
0 comments :
Trimiteți un comentariu