Aproape 200 de kilometri de autostrăzi construiți într-un singur an ar putea să pară un miracol pentru România. Pentru Croația acest miracol a devenit realitate în 2004. Din 2003 până în prezent fostul stat iugoslav a așternut tot atâția kilometri de autostradă câți România are acum în total, deși, spre deosebire de cel al României, relieful croat are o puternică amprentă muntoasă.Dar croații au rezolvat această problemă cu peste 80 de kilometri de tuneluri. Cel mai lung este Mala Kapela, de aproape șase kilometri. În România, cel mai lung tunel are 884 de metri, în vârful Făgărașilor, pe Transfăgărășan, iar lungimea totală a tunelurilor rutiere este de doar doi kilometri.
Croația are în prezent 12 autostrăzi, care se întind pe 1.260 de kilometri, iar de anul acesta va avea 13. Cea mai mare dintre acestea, A1, începută în anii 2000, are 466 de kilometri. La cea mai veche autostradă, A3, lucrările de construcție au început în 1948.
Spre comparație, lungimea totală a autostrăzilor românești este de 530 de kilometri.
Miracolul croat este subliniat cel mai bine de numărul de kilometri de austostradă raportat la suta de mii de locuitori, de 30. Pentru România, raportul este de 3. Cu ce și-au construit croații austostrăzile? Toate drumurile croate care pot fi asociate autostrăzilor din România sunt concesionate. În prezent există patru concesionari, care se ocupă cu mentenanța, modernizarea și extinderea drumurilor. Cele mai multe fonduri pentru investițiile în autostrăzi au provenit, spre exemplu în 2011, din împrumuturi și taxele de drum încasate de concesionari.
Sistemul de taxare pe autostrăzile croate este unul simplu și corect. La intrarea pe drum șoferul primește un bon pe care este trecută ora și locația, iar la ieșire acesta plătește, în euro sau moneda locală, în funcție de numărul de kilometri parcurși.
Economia Croației
Economia croată, deși nu face parte din zona euro, este pe deplin integrată în aceasta, ceea ce înseamnă că nu totul este în mâini croate, scrie BBC. Cea mai mare piață de desfacere pentru producția Croației este Italia, țară puternic afectată de criză. În total, 60% din exporturile croate se duc către țări din Uniunea Europeană.
În contextul crizei europene, economia croată se confruntă cu al cincilea an de recesiune, iar șomajul este în creștere. Dacă în 2008 rata șomajului era de 13%, anul acesta indicatorul ar putea atinge 20,4%. Populația îmbătrânește și se micșorează. În 1991, populația era de 4,7 milioane, iar acum este de 4,3 milioane. Diferența reflectă în parte migrarea sârbilor croați. Croația și-a neglijat potențialul agricol, iar cel mai de preț activ economic al țării este litoralul, printre cele mai atrăgătoare din Europa. Croația va deveni membru al UE pe 1 iulie 2013, după un proces de aderare de 12 ani și patru luni.
0 comments :
Trimiteți un comentariu