Marile piețe financiare sunt inundate de bani ieftini care stau degeaba în conturile băncilor sau în conturile marilor administratori de bani. Băncile centrale din Statele Unite, din Europa și din Japonia au printat atât de mulți bani în criză pentru a liniști investitorii, a ține la suprafață marile grupuri financiare care au ajuns atât de puternice încât nu au voie să falimenteze și a preveni prăbușirea unor țări, încât banii au ajuns să înfunde canalele de transmisie către economia reală. Paradoxal, cu toate că sunt foarte mulți bani pe piață, economiile sunt în recesiune și nu reușesc să își repornească motoarele nici în al cincilea an de criză.Această inundare de bani a prins România din nou nepregătită. În afară de titluri de stat și acelea prea puține, nu are ce proiecte economice să ofere pentru investitori pentru a putea să absoarbă câteva miliarde de euro, bani care ar ridica economia substanțial.
Marii câștigători ai crizei, începând de la administratorii de bani, o parte din bănci până la multinaționale și la mari grupuri industriale, stau pe un munte de cash care nu își găsește o întrebuințare mai bună decât un cont bancar unde primește o dobândă de zero și ceva pe an. Companiile americane care operează în Europa prin paradisurile fiscale nu vor să își repatrieze banii în SUA pentru că ar fi nevoite să plătească un impozit de peste 30%, iar acționarii „le-ar lua gâtul“ pentru că dau prea mulți bani la Fisc.
Dacă guvernele noastre, începând de la Tăriceanu până la Ponta, ar fi pus pe masă și ar fi început la timp proiectele din energie, infrastructură, construcții sau sănătate, banii ar fi venit. Așa pe masă au pus doar declarații, cuvinte, vorbe, promisiuni care nu pot fi însă monetizate. Studiile de fezabilitate nu țin loc de șantiere. Nici acum Guvernul nu știe ce să facă în sectorul energetic, bâjbâie între cărbune, reducerea schemei de sprijin pentru energia verde sau gaze. Între timp Turcia, căreia ar fi trebuit ca noi să îi vindem energie, a pus pe masă un proiect de 46 de miliarde de dolari pentru energie nucleară.
În sectorul de construcții, lovit în plin de criză și care ține economia jos, Guvernul nu mișcă nimic nici acum. Programul „Prima Casă“ a vândut câteva mii de apartamente, dar mai mult vechi decât noi. Nu știu cum ar trebui să arate un plan de relansare a sectorului, ce stimulente și ce facilități ar trebui să se dea, dar știu că fără relansarea construcțiilor efective, nu a afacerilor cu terenuri, economia va merge cu frâna de mână trasă. Degeaba vor crește exporturile, industria sau se vor da bani la bugetari dacă în construcții nu se va întâmpla nimic și peste tot vom vedea numai clădiri părăsite ca după bombardament și afișe „For sale“.
Criza economică a măturat și sectorul privat, care s-a închis în el, a trecut de la investiții la planuri de supraviețuire și în final, mulți au luat calea insolvenței. Confruntându-se cu o cădere economică rapidă, neanticipată și plini de datorii, nici antreprenorii nu mai au curajul să se gândească la proiecte noi, ca să pună ceva pe masă și să ia banii.
Întâi banii se absorb cel mai ușor și cel mai repede de piețele financiare, de bursă și de titluri de stat. Guvernul Ponta reușește să se împrumute mai ieftin și să aibă un curs în scădere pentru că o parte din banii din afară, foarte ieftini și-au găsit plasament în titlurile de stat românești care oferă o dobândă mai bună. Pe piața titlurilor de stat românești, atât în lei, cât și în valută, au intrat câteva miliarde de euro în câteva luni. Ar fi intrat și mai multe miliarde dacă această piață ar fi fost mai dezvoltată și nu ar fi atât de închisă, ilichidă și atât de puțin transparentă din punct de vedere al cotațiilor cum este la noi, unde este controlată de câteva bănci mari și de către BNR.
Dar cei mai mulți bani ar fi trebuit să intre pe piața bursieră, care să fie o alternativă de finanțare la restrângerile de creditare ale băncilor. La noi finanțarea economiei se desfășoară în proporție de 90% prin și de către bănci. Nici Guvernul și nici sectorul privat nu și-au bătut capul și nu au avut dorința să crească Bursa de la București, iar acum, când băncile spun pas unor finanțări, companiile private nu au alternativă. Antreprenorii și managerii au rămas prizonieri bancherilor, care acum nu mai pot să îi ajute, confruntându-se și ei cu probleme.
Mulți antreprenori fug de bursă pentru că nu vor să își arate puterea sau slăbiciunea. De asemenea, ei cred că dacă vin la bursă și își arată patrimoniul publicului, vor fi cumpărați de către investitori ostili care le vor lua companiile pe care le-au fondat. În loc să facă rost de finanțare de pe bursă și să își continue visurile, antreprenorii români preferă să fiarbă în suc propriu, să-și îndatoreze companiile în continuare și să-și rateze viitorul. Pentru antreprenorii americani visul cel mai mare este să se listeze la bursă pentru că numai așa pot ajunge mari și cunoscuți. Plus că după aceea vor să cucerească lumea.
La noi, la Bursa de la București nu ai ce să pui pe masă, sunt aceleași companii și acțiuni de ani de zile. Nimic nou, semnificativ nu a venit în ultimul timp ca să atragă atenția piețelor financiare de la Londra, Frankfurt sau New York. Toți banii investitorilor din aceste centre financiare se duc spre polonezi și turci. Către România vin doar firimiturile, ce cade pe jos după o masă la prânz între câțiva investitori mai tineri la un restaurant puțin mai bun decât un fast-food, pentru că nu are ce „să vândă“, atât statul, cât și sectorul privat, atunci când sunt bani disponibili.
Aceste ferestre de oportunitate, de bani și de timp, cum se spune în jargonul piețelor financiare, nu sunt tot timpul deschise. Poate peste un an, lumea va fi cuprinsă de inflație, iar banii vor deveni de negăsit și scumpi. În acel moment finanțarea va seca din nou pentru România, iar marile proiecte vor fi din nou amânate. Diferențele între țări și între economii se fac de multe ori în funcție de folosirea acestor oportunități la timpul lor. Dar pentru asta trebuie să te pregătești. Din păcate, noua fereastră de oportunitate găsește România din nou nepregătită, atât la nivelul Guvernului, cât și la nivel privat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu