Ungaria sfidează Comisia Europeană și sugerează că va crește povara fiscală a băncilor și companiilor străine dacă nu va fi scoasă de sub procedura deficitului excesiv

Guvernul ungar a atacat subtil Comisia Europeană sugerând că va majora taxele suplimentare impuse în special băncilor și companiilor străine dacă aceasta nu va scoate Ungaria din procedura de deficit excesiv, al cărei deznodământ ar putea fi suspendarea fondurilor europene destinate celei mai îndatorate economii din Europa de Est. Budapesta susține că CE nu scoate Ungaria din această procedură deoarece marile companii se plâng la Bruxelles că profiturile le sunt erodate de măsurile anticriză ale guvernului ungar.

Sugestia guvernului se desprinde dintr-un pachet de măsuri elaborat la presiunile CE și care are ca scop reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB prevăzut de regulile UE. Ungaria a avut anul trecut un deficit bugetar de 2% din PIB, dar Comisia estimează că indicatorul va urca la 3% din PIB anul acesta și la 3,4% din PIB în 2014 și apreciază că, din această cauză, Ungaria nu va putea ieși din procedura de deficit excesiv fără noi măsuri fiscale, scrie The Wall Street Journal.

Bruxellesul a reproșat de mai multe ori Budapestei că politicile aplicate până acum pentru diminuarea deficitului nu sunt sustenabile deoarece se bazează pe măsuri extraordinare, precum naționalizarea fondurilor private de pensii și suprataxarea unor sectoare dominate de companii străine, precum cel bancar, energie, telecom sau de retail.

Ca răspuns la criticile Comisiei, Budapesta va îngheța cheltuielile administrative la nivelul de 0,3% din PIB, deși crede că acest pas nu este necesar.

„Măsuri injuste și inutile“

„Putem spune cu mâna pe inimă că aceste măsuri nu sunt necesare. Sunt injuste și nedrepte“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Andras Giro-Szasz. Dar fără aceste măsuri Ungaria riscă să piardă accesul la fonduri europene vitale în condițiile în care economia a scăzut cu 1,7% anul trecut. Fondurile europene acoperă 95% din cheltuielile de dezvoltare a infrastructurii, potrivit Bloomberg.

UE va decide pe 22 iunie dacă va scoate Ungaria din procedura de deficit excesiv, în care țara este încă de la aderare, în 2004. De altfel, majoritatea statelor UE se regăsesc în această procedură.

Guvernul a aprobat și măsuri de rezervă pentru cazul în care înghețarea cheltuielilor administrative nu dă rezultate. Astfel, Budapesta va limita investițiile la 0,2% din PIB anul viitor. O parte din acești bani ar fi mers spre construirea unui stadion de fotbal. Majorarea taxelor suplimen­tare impuse băncilor și compa­niilor străine și a taxei pe tranzacții financiare face parte dintr-un al treilea pachet, tot de rezervă. „Mesajul către CE, coroborat cu mesajele politice despre austeritatea nejustificată cerută de Bruxelles este clar: dacă CE rămâne reticentă să renunțe la procedura de deficit excesiv, guvernul va continua să taxeze companiile mari, în marea lor majoritate străine, și băncile“, a afirmat Eszter Gargyan, analist la Citigroup.

Bani mai mulți de la companiile străine, povară mai mică pentru populație

Guvernul a ales suprataxarea anumitor sectoare care au fost foarte profitabile în ultimii ani pentru a evita împovărarea gospodăriilor și reducerea substanțială a cheltuielilor bugetare. Budapesta mizează pe faptul că jucătorii mari din aceste sectoare nu pot părăsi țara din cauza infrastructurii pe care au dezvoltat-o acolo, notează WSJ. Companiile străine sunt deranjate și de eforturile Budapestei de a reduce facturile la utilități, care au făcut ca profiturile distribuitorilor de gaze naturale și electricitate să scadă.

Liderii partidului de guvernământ Fidesz au îndemnat joi guvernul să nu cedeze presiunilor venite de la Bruxelles deoarece UE „face abuz de putere“, a afirmat Antal Rogan, liderul facțiunii Fidesz din parlament. Taxele speciale și tăierea prețurilor utilităților „contravin intereselor compa­niilor mari“, a mai spus Rogan.

Ponderea activelor străine în totalul sistemului bancar este de 80% în Ungaria, iar băncile din acest stat plătesc cele mai mari taxe din UE. Premierul Viktor Orban le reproșează băncilor că nu contribuie prin creditare la relansarea economiei și vrea să aducă 50% din sectorul bancar în „mâini ungare“.

Războiul lui Orban cu băncile este vechi. Budapesta a introdus în 2010 o taxă specială, de criză, pe activele bancare cu scopul de a strânge bani pentru acoperirea deficitului bugetar. Taxa a venit cu promisiunea că va fi înjumătățită în 2012 și se va renunța la ea anul acesta. Impozitul, de 0,15% pentru instituții financiare cu active de până la 50 milioane forinți (164.000 euro) și de 0,53% pentru bănci cu o valoare a activelor mai mare, a fost însă făcut permanent. Motivul invocat de guvern a fost că vor, nu vor, toți trebuie să participe la sprijinirea economiei. Taxa ar urma să aducă 700 de milioane de euro pe an.

După cum recunoaște și asociația băncilor din Ungaria, „creditarea s-a redus cu peste o treime în ultimii patru ani, iar fără credit economia ungară nu poate crește“. Activele bancare s-au diminuat cu aproape 10% anul trecut, iar creditarea corporate și de retail a scăzut cu 13%, respectiv 16%, scrie Financial Times.

Orban vede în economia ungară un lider regional

Premierul ungar Viktor Orban anticipează că economia va crește cu 1% anul acesta, cel mai rapid ritm din regiune, potrivit Budapest Business Journal. Anul 2014 este an electoral în Ungaria, stat pentru care CE estimează un avans economic de doar 0,2% pentru 2013. Pentru România, Comisia anticipează o creștere a PIB de 1,6%.

Guvernul de la Budapesta va lansa o inițiativă demografică în a doua jumătate a anului, în funcție de evoluția economiei, pentru a încuraja părinții tineri să aibă mai mulți copii. Economia ungară a terminat anul trecut în recesiune și unii analiști cred că nu-și va reveni nici anul acesta.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru