„Băncile sunt doar niște intermediari, nu creează creștere economică“, a spus Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank, în prima zi a conferinței ZF Bankers Summit ’13.Bancherii tot așteaptă reluarea creșterii economice înainte de a redeschide cu adevărat robinetul creditării, dar admit că există afaceri bune care merită mai multă atenție chiar și în acest moment în care nu există semnale că situația din economie se va îmbunătăți „peste noapte“- aceasta a fost concluzia dezbaterilor despre evoluția sistemului bancar, din prima zi a conferinței ZF Bankers Summit ’13.
„Cu siguranță va exista un ciclu de dezvoltare a creditului , dar numai în paralel cu creșterea economică. Când apar semnele creșterii economice automat încep să apară solicitări de credite bancabile. Acum foarte puține proiecte sunt bancabile, cu excepția anumitor segmente cum ar fi agricultura, energia, administrațiile publice sau proiectele derulate cu fonduri europene“, a declarat Radu Ghețea, președintele CEC Bank și al Asociației Române a Băncilor.
Conferința ZF Bankers Summit ’13 a fost organizată în parteneriat cu RBS Bank, Raiffeisen Bank, Vodafone, Marfin Bank, Alpha Bank, CEC Bank, Bancpost, Romsys, EximBank, Deloitte, TransFond, Opel și CITR.
Bancherii s-au plâns constant în criză de lipsa cererii de credite, dar în același timp au evitat să-și asume riscuri prea mari în economie după ce exuberanța creditării din perioada de boom economic s-a încheiat cu un volum uriaș de credite neperformante și de provizioane de risc, care apasă pe venituri.
„Am sperat să vedem o plafonare a creditelor neperformante, dar deocamdată nu a apărut niciun semnal. Am internalizat faptul că lucrurile nu se vor îmbunătăți peste noapte și operăm pe acest scenariu. Anul acesta nu a început foarte bine, dar sper că economia va crește așa cum este prognozat. Mersul economiei este determinant în creșterea creditării. Băncile sunt doar niște intermediari, nu creează creștere economică“, a afirmat Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank.
De la începutul crizei persistă această dilemă: băncile nu pot relua creditarea decât după ce se conving că economia se mișcă sau pot contribui direct la „restart“.
Șeful UniCredit spune că sistemul bancar nu ar trebui tratat ca un tot unitar pentru că există bănci care au crescut creditarea în ultimii ani, bănci care au preferat să-și conserve portofoliile și altele care și-au redus expunerea. La nivel agregat, soldul creditelor acordate de bănci populației și companiilor a stagnat în perioada de criză la echivalentul a 51 mld. euro.
După aproape cinci ani de criză, unii bancheri spun totuși că se văd primele semnale timide de revenire, existând așteptări ca situația să se îmbunătățească începând din 2014.
„Anul viitor va fi unul mai bun pentru piața bancară. Clienții individuali încep să se miște. Am avut creștere pe cardurile de credite, iar acesta este un semnal de revenire a consumului. Și pe credite de consum avem creștere. Există cerere și pentru ipotecare, ceea ce înseamnă că oamenii se simt mai confortabil vizavi de viitorul lor și gândesc pe termen lung“, a declarat Anthony Hassiotis, președintele executiv al Bancpost.
Băncile ar trebui să ajute mai mult economia reală și în special firmele mici și mijlocii care nu pot concura cu jucătorii mari, a mai spus Anthony Hassiotis, președintele executiv al Bancpost.
„Mulți proprietari de firme mici sunt disperați. Trebuie să finanțăm planurile de business viabile.“ Șeful Bancpost a dat exemplul așa-numiților „campioni regionali“, firme din diverse zone ale țării care au rezistat foarte bine în fața crizei pentru că au rămas ca și core-business și nu s-au extins pe piețe pe care nu le cunoșteau foarte bine.
Traian Halalai, președintele Eximbank, banca de import-export deținută de stat, vede la rândul său semnale pozitive în zona creditării companiilor. El afirmă că finanțarea companiilor exportatoare este principala țintă a băncii și că în prezent a ajuns să aibă solicitări pentru acordarea de credite sau garanții unor companii care prestează servicii sau vor să facă achiziții pe piețe mai puțin tradiționale pentru exporturile românești, cum ar fi state din Asia Centrală, Africa sau America de Sud.
„Pentru noi acesta este un climat favorabil în care multe bănci își restrâng expunerea. Avem lichidități și putem ocupa spațiul lăsat liber. Vrem să fim în piață, nu să rămânem doar banca aceea care stă închisă, cumpără titluri de stat și mai vinde din când în când câte un credit“, a declarat Halalai.
El a precizat că ponderea veniturilor din activitatea de trezorerie a scăzut în prezent la 60%, pornind de la un nivel de 80%. EximBank a crescut anul trecut cu 35% soldul creditelor, iar banca mizează pe atragerea de clienți noi prin extinderea rețelei de agenții într-un moment în care multe bănci își restrâng rețeaua teritorială.
De cealaltă parte, Henk Paardekooper, șeful RBS România, este adeptul restructurării sistemului bancar. RBS a renunțat anul acesta la businessul de retail și a închis aproape întreaga rețea teritorială, în condițiile în care intenționează să se concentreze doar pe clienții corporate.
„Sistemul bancar are nevoie de o schimbare de strategie, iar îngrijorător este că schimbările nu se văd în momentul de față. Foarte puține bănci au anunțat schimbări de strategie și luări de poziție. Restructurarea este esențială, pentru că altfel nivelul capitalului va rămâne pe trendul descendent“, a afirmat Paardekooper.
Șeful RBS spune că economia este încă fragilă și nu se așteaptă ca în acest moment băncile străine care nu sunt încă prezente pe piața românească să se grăbească să intre pe piață. El nu exclude însă ca pe viitor să vedem intrări noi pe piață.
Radu Ghețea se așteaptă să existe intrări de bănci noi pe piață, mizând pe intrarea unei bănci germane, la fel ca și Traian Halalai. Pe de altă parte, Răsvan Radu este sceptic că acest lucru se va întâmpla, în timp ce Anthony Hassiotis spune că sistemul este supraaglomerat fără să excludă însă intrări noi în viitor.
Cu privire la moneda de creditare a viitorului, bancherii nu sunt convinși că leul va înlocui foarte ușor valuta în ciuda amânării termenului de adoptare a euro. Circa două treimi din creditele acordate de bănci populației și companiilor sunt în valută, câteva milioane de clienți fiind astfel expuși la riscul valutar.
„De multe ori clienții nu pot suporta nivelul dobânzii la lei pentru că ecartul față de euro este foarte mare. De vină este costul de finanțare mai mare în lei“, afirmă Răsvan Radu. El spune totuși că în această perioadă nu nivelul dobânzii este determinant în accelerarea creditării și că vânzările nu vor crește neapărat dacă dobânzile se vor reduce.
Radu Ghețea se așteaptă totuși ca dobânzile la lei să se reducă pe măsură ce dobânzile la depozite au scăzut.
„Dobânzi la două cifre la creditele în lei sunt doar pe carduri și overdraft, unde banca nu are niciun control asupra fluxurilor de numerar și trebuie să aibă o dobândă mai bună. La imobiliare sunt la o cifră, iar creditele de consum sunt aproape să ajungă la o singură cifră.“
Când apar semnele creșterii economice, automat încep să apară solicitări de credite bancabile
Radu Ghețea, președinte al CEC Bank
Am Închis în ultimii cinci ani vreo 300 de unități ca parte a planului nostru de restructurare – unele nu își justificau prezența. Cu siguranță va mai exista un ciclu de dezvoltare a creditului de retail, dar în paralel cu creșterea economică.
Când apar semnele creșterii economice, automat încep să apară solicitări de credite bancabile. Acum foarte puține proiecte sunt bancabile. Doar în anumite domenii se poate vorbi de mai multă siguranță - cum ar fi fondurile europene sau agricultura – față de creditele din alte domenii sau din administrația publică. Poate că unele primării vor profita să intre în insolvență odată cu adoptarea legii falimentului administrațiilor publice.
Dobânzi la două cifre la creditele în lei sunt doar pe carduri, overdraft – unde banca nu are niciun control la fluxurile de numerar și trebuie să aibă o dobândă mai bună. La imobiliare sunt la o cifră, iar creditele de consum sunt aproape să ajungă la o singură cifră. Au scăzut dobânzile la depozite și astfel crește presiunea pe reducerea dobânzilor la credite. Nu cred că se pune problema să scadă ponderea creditării în valută la companii, dar pe segmentul persoanelor fizice a scăzut și va continua să scadă.
Este important să ai cotă de piață pentru că îți asigură vizibilitate și încredere. Sunt momente în care cota de piață poate fi sacrificată pentru a-și reface profitabilitatea. Noi suntem în postura în care nu ne-am propus o creștere la fel de incisivă la fel ca în trecut. Am majorat capitalul, dar din profit. Nu are chiar impactul unei majorări de capital din fonduri noi.
Strategia noastră este acordarea de credite persoanelor juridice. Nu ne-am propus să fim agresivi în creditarea persoanelor fizice pentru că prezintă riscuri destul de mari din cauza instabilității locului de muncă. Cei care apelează acum la credite au ajuns la o situație disperată. Asta nu înseamnă că am închis ușa. Politica noastră este să credităm și persoanele fizice.
Cochetăm cu un număr de 40 de bănci de vreo 12 ani. Noi nu avem o bancă germană pe piață. Eu mă aștept de mult să vină o bancă germană. Cred că dacă va intra, intră printr-o investiție de la zero, nu printr-o achiziție. România este o piață pentru care există interes.
Henk Paardekooper, președinte al RBS România
Deși sistemul sistemul bancar local a suferit pierderi importante de circa 2 miliarde de lei anul trecut, piața românească rămâne relativ stabilă și comparabilă cu cea a altor țări din UE.
Sistemul bancar are nevoie de o schimbare de strategie, iar îngrijorător este că schimbările nu se văd în momentul de față. Foarte puține bănci au anunțat schimbări de strategie și luări de poziție. Restructurarea este esențială, pentru că altfel nivelul capitalului va rămâne pe trendul descendent.
Este puțin probabil ca o bancă străină să intre pe piață în acest moment pentru că majoritatea se concentrează pe piețele pe care sunt în acest moment.
Nu consider că vor intra noi jucători pe piață în momentul de față, mediul economic nu permite astfel de inițiative, nu este momentul oportun.
Foarte puține bănci sunt dispuse să intre pe o piață nouă, având în vedere ritmul de schimbare. Cred că avem prea multe bănci care fac același lucru, iar la un moment dat lucrurile ar trebui să se schimbe. Economia este încă fragilă, dar forța de muncă educată este unul dintre motivele pentru care piața românească rămâne atractivă pentru investitorii străini.
Anthony C. Hassiotis, președinte executiv al Bancpost și al subsidiarelor Grupului Eurobank din România
Creditarea către persoane fizice începe să își revină atât pe carduri de credit, ipotecare, cât și pe credite de consum. Clienții individuali încep să se miște. Am avut creștere pe cardurile de credite. Este un semnal de revenire a consumului. Și pe credite de consum avem creștere. Există cerere și pentru ipotecare, ceea ce înseamnă că indivizii se simt mai confortabil vizavi de viitorul lor și gândesc pe termen lung.
Băncile ar trebui să ajute economia reală finanțând și companiile mici, nu doar pe cele mari. Sigur că suntem îngrijorați și trebuie să ajutăm economia reală, jucătorii de talie mică și medie. Mulți proprietari de firme mici sunt disperați. Nu pot concura cu jucătorii mari. Trebuie să finanțăm planurile de business viabile.
Nu există nicio intenție de a vinde operațiunile din Europa de Est ale băncilor National Bank of Greece și Eurobank. Informațiile privind vânzarea operațiunilor din regiune sunt doar speculații. Nu ne pregătim de nicio vânzare. Nu are rost să irosim timpul cu astfel de lucruri.
În Grecia cele două entități vor continua să activeze separat. Grupurile NBG și Eurobank vor continua, cel puțin în Grecia, să opereze în mod separat. Nu știu dacă operațiunile de pe alte piețe vor fi consolidate. Singurul fapt sigur este că NBG deține în prezent 85% din acțiunile Eurobank.
În ceea ce privește viitorul, pregătim un plan de business pe trei ani. Vrem să câștigăm cotă de piață. Vrem să demonstrăm că operațiunile locale au potențial.
Cred că sistemul bancar este robust, este activ. Avem noroc cu o autoritate de reglementare care știe ce face. Însă dacă ne uităm că avem o populație activă de numai șase milioane de persoane, cred că numărul băncilor este supradimensionat.
Răsvan Radu, CEO al Unicredit Țiriac Bank
Ne bazăm și anul acesta pe semestrul al doilea și că economia va crește așa cum este prognozat. Anul nu a început însă foarte bine, comparativ cu evoluția din 2011.
De multe ori clienții nu pot suporta nivelul dobânzii la lei pentru că ecartul față de euro este foarte mare. De vină este costul de finanțare mai mare în lei. Este nevoie ca economia să crească, să intre puțin capital nou și de investiții în infrastructură.
Vrem să limităm participarea cu surse atrase de la grup și avem în vedere chiar luna aceasta obligațiuni de 500 mil. lei, cu maturitatea la cinci ani. Nu targetăm investitori mici privați, dar vom păstra probabil o parte din obligațiuni în grup pentru a le vinde pe piața secundară clienților de private banking.
Nu cred că dacă BNR ar reduce dobânda-cheie, creditarea s-ar îmbunătăți. Opinia mea este că nu prețul este determinant în creditare, ci mersul economiei în sine. Băncile sunt doar intermediare, nu creează creștere economică.
Țintim în principal creșterea afacerilor și veniturilor. Dacă este nevoie, vom deschide noi sucursale. Deocamdată nu a fost nevoie. Dezvoltarea extensivă de sucursale nu este o prioritate.
Nu vrem să achiziționăm portofolii corporate, pentru că aici avem o poziție puternică, o cotă de piață de peste 10%. În prezent, gradul de îndatorare a persoanelor fizice este ridicat și veniturile nu cresc, ceea ce înseamnă o capacitate limitată.
Traian Halalai, președinte al EximBank
În ultima perioadă, România a fost o atracție ca destinație de finanțare pentru instituțiile financiare externe, iar costurile sunt foarte bune.
E cert că tendința este de consolidare a sistemului bancar, dar nu va fi o tendință bruscă, ci una treptată. Pentru noi este un climat favorabil acesta în care multe bănci își mențin sau restrâng expunerea. Avem lichidități și putem ocupa spațiul lăsat liber de alții.
Vrem să fim în piață, nu să fim doar banca aceea care stă închisă, cumpără titluri de stat și mai vinde din când în când câte un credit. Am scăzut la 60% ponderea veniturilor din activitatea de trezorerie și vrem să scădem la 40% anul acesta. Venim de la un nivel de 80%.
Avem foarte multe solicitări pentru companii care prestează servicii pe piețe nu foarte tradiționale pentru România. Sunt clienți interesați de America de Sud, sunt clienți care se uită la achiziții pe piețele externe. Alte „piețe exotice“ unde banca a finanțat proiecte sunt Azerbaidjan, Turkmenistan sau Afganistan.
Nu ne propunem să câștigăm cotă de piață, pentru că nu avem ca target intrarea în primele 10 instituții de credit din plan local. EximBank și-a propus să devină un partener al mediului de afaceri, un consultant și ne dorim să schimbăm percepția asupra băncii. Este adevărat că principalul nostru obiect de activitate este finanțarea exporturilor, însă nu ne concentrăm doar pe dezvoltarea acestei nișe, vizăm și proiecte din alte domenii, precum fondurile europene.
Din topul companiilor exportatoare circa 3% sunt clienți ai EximBank, pentru că marii exportatorii primesc finanțare de la grupurile-mamă și nu au nevoie de alte surse de finanțare sau garantare.
Avem capacitatea de a rivaliza cu celelalte bănci în ceea ce privește finanțarea, avem resurse proprii și avem și expertiză.
Markus Lause, director Enterprise Business Unit al Vodafone România
BÂncile care dezvoltă o aplicație pentru mobil creează un nou canal de comunicare cu clientul. Este foarte important să se înțeleagă importanța și rolul aplicațiilor mobile în domeniul bancar.
Datorită aplicațiilor mobile, nu mai e nevoie ca clientul să vină la ghișeul băncii.
În mai puțin de zece ani vom schimba cardul cu smartphone-ul, există un potențial enorm. IT-ul a devenit foarte personal.
Am învățat cum să interacționăm cu aplicațiile, cu gadget-urile. Trendul merge către mobile. Nu doar interfețele au devenit mai ușor de utilizat, ci și dispozitivele.
Băncile nu mai pot ignora rețelele sociale și serviciile de cloud
Băncile nu mai pot ignora rețelele sociale și serviciile de cloud computing dacă vor să-și eficientizeze businessul, pentru că platformele online vor trece în perioada următoare din categoria canalelor alternative de vânzare în categoria instrumentelor de business principale.
Tot mai multe instituții de credit europene au început să folosească serviciile de cloud care le permit să-și desfășoare activitatea fără investiții inițiale costisitoare în echipamente de stocare a datelor, iar specialiștii din IT susțin că acesta este trendul urmat și de băncile locale.
Răzvan Olteanu, deputy CEO al Romsys
Economia digitală trebuie să fie luată în considerare în orice domeniu, dar în special în sistemul bancar pentru că modul în care se lucrează cu banca nu mai este cel clasic, în care clienții stau la coadă la ghișeu.
Piața locală de e-commerce este în prezent de 600 mil. euro, iar într-un an se estimează că va ajunge la 750 mil. euro, ceea ce înseamnă un ritm foarte bun de creștere în condițiile economice actuale.
Eugen Schwab-Chesaru, managing director CEE al Pierre Audoin Consultants (PAC)
România și celelalte țări din Europa de Est urmează trendul din Vest în ceea ce privește transformarea digitală, iar viteza de creștere în regiune a pieței software este de trei ori mai mare decât în Occident. Cele mai importante vehicule ale transformării digitale în cadrul companiilor mari și medii sunt reprezentate de furnizorii de inteligență și proces de viziune și nu de vânzătorii de tehnologie.
Eldar Banjica, executive director al Saga
Tehnologia se schimbă mai repede în prezent, iar social media a spart limitele de propagare a informațiilor referitoare la produsele și serviciile oferite de majoritatea companiilor, inclusiv cele bancare.
Totodată rețelele sociale reprezintă un mijloc de identificare și prospectare al potențialilor clienți. Rețelele sociale nu pot fi ignorate de către băncile care vor să reziste pe piață, pentru că noul consumator preia controlul.
Marius Georgescu, cloud sales executive în cadrul Microsoft România
Tot mai multe instituții de credit au început să folosească serviciile de cloud. În ultimele șase luni cei mai mulți clienți de cloud din Europa ai Microsoft au venit din sistemul bancar, pentru că băncile au înțeles că aceste servicii vin în sprijinul lor. Trendul de social este foarte clar, nu va fi usor pentru companii să se adapteze, dar cu siguranța nu mai este o opțiune, iar dezvoltarea acestuia stimulează și piața de cloud.
Directorii de marketing din bănci: Bugetele reduse ne obligă la mai multă creativitate
Recomandările și „the word of mouth“ sunt instrumentele cele mai eficiente de care dispun oamenii de marketing din bănci, în condițiile în care bugetele destinate acțiunilor de promovare s-au redus de până la trei ori în criză, susțin o parte dintre directorii de marketing ai instituțiilor de credit. Astfel, puține bănci au resursele financiare necesare pentru a suporta costurile semnificative ale unor spoturi publicitare difuzate pe TV, deși din punct de vedere al impactului acestea sunt cele mai eficiente metode de promovare. Ei spun că băncile nu pot vinde prin rețele sociale, ci cel mult pot servisa clienții prin intermediul acestora.
Marketingul financiar-bancar de criză nu este cu mult diferit de cel din perioada anterioară lui 2008. Ceea ce s-a schimbat este doar nivelul bugetului, iar acest fapt nu face altceva decât să stimuleze creativitatea oamenilor de marketing, este de părere Cristina Micu, directorul de marketing al ING Bank.
„Spoturile publicitare pe TV au cel mai însemnat impact asupra consumatorilor, inclusiv de produse și servicii bancare, însă în perioada actuală puține bănci își permit să suporte costul unei astfel de reclame“, a adăugat Micu.
În ordine, de la stânga la dreapta: Cristina Micu, director marketing, ING Bank; Cristina Mihăilă, director relații publice și comunicare, RBS România; Anca Rarău, director marketing, BCR; Sergiu Mircea, director marketing și comunicare, Banca Transilvania.
În opinia Cristinei Mihăilă, directorul de relații publice și comunicare al RBS, marketingul bancar nu mai este considerat de valoare doar atunci când aduce notorietate, în prezent este foarte important ca activitățile de promovare să răspundă unor nevoi de comunicare și de transparență ale clienților.
„Nu e ușor să faci marketing de retail nici corporate, însă clientul corporate este mai sofisticat, având o bază solidă de cunoștințe tehnice. Ceea ce am observat la nivelul întregii piețe bancare este faptul că mulți clienți au început să-și conștientizeze drepturile“, a explicat Cristina Mihăilă de la RBS.
Experiențele pozitive din trecut, din copilărie sunt elementele care merg cel mai bine în campaniile de marketing bancar în această perioadă, consideră Anca Rarău, directorul de marketing al BCR.
„Scopul acțiunilor de promovare din cadrul BCR este de a evidenția modernitatea băncii, de a câștiga simpatia clienților și de a umaniza brandul. Responsabilitatea și segmentarea clienților este foarte importantă în marketing“, a adăugat Anca Rarău de la BCR.
Marketingul și o reclamă frumoasă nu pot salva o bancă atunci când scad vânzările, de aceea este foarte greu să aduci clienți în bancă doar cu reclame, a spus Sergiu Mircea, directorul de marketing și comunicare al Băncii Transilvania. El admite însă că acțiunile de promovare pot aduce trafic și pot ușura vânzările către clienți.
„Marketingul de criză în sistemul bancar se face uman, uitându-te la clienți și transmițând un mesaj sincer, coerent. Recomandările sunt esențiale în marketingul bancar, mai ales în condițiile în care bugetele destinate acțiunilor de promovare au scăzut de până la trei ori din cauza crizei“, a conchis Sergiu Mircea.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 13.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu