Cum poate fi oprită erodarea activelor bancare și cum poate fi resuscitată creditarea?

Bancherii au trecut de la frenezia creditării din perioada de boom la în­ghețarea aproape completă a finanțărilor în ultimii patru ani și jumătate, soldul creditelor stagnând în criză la echivalentul a 51 mld. euro în condițiile în care toate încercările de reluare a vânzărilor de împrumuturi, în special pe retail, s-au soldat cu eșecuri.

Creditul ipotecar este una dintre puținele componente ale creditării care au crescut în perioada de criză, evoluție susținută însă exclusiv de garanțiile acordate de stat prin programul „Prima casă”. Practic, băncile au evitat să-și asume riscuri prea mari în economie și au preferat să finanțeze statul prin cumpărarea de obligațiuni și certificate de trezorerie.

Băncile au început totuși să alerge după clienți în ultima perioadă, dar continuă să selecteze destul de strict potențialii debitori, în condițiile în care subțierea bilanțurilor pe anumite segmente s-a reflectat inclusiv în nivelul veniturilor din dobânzi și comisioane. Cererea de credite rămâne însă la minime record, în condițiile în care dobânzile rămân mari.

Cererea de credite de valori mari a scăzut la minimul ultimilor opt ani la începutul anului, când bancherii au solicitat lunar la Centrala Riscului de Credit (CRC) între 70.000 și 80.000 de rapoarte pentru a afla informații despre clienții potențiali. Un număr atât de redus de interogări nu a mai fost înregistrat din vara anului 2004, adică înainte de explozia creditului pe piața locală. Creditele acordate de bănci populației și companiilor au scăzut cu 2% în aprilie, la 220 miliarde de lei (51 mld. euro), pentru că bancherii nu mai reu­șesc să găsească nici clienți persoane fizice, nici firme cărora să le vândă îm­pru­muturi, arată datele BNR. Creditul privat s-a diminuat cu două procente și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Aprilie a fost a cincea lună consecutivă în care activitatea de creditare s-a restrâns fără să existe vreun semnal de încetinire a acestui trend. Creditarea eșuează astfel să-și revină în ciuda semnalelor pozitive din economie. Cele mai afectate sunt creditele în valută, care au fost restricționate de BNR, inițial pe segmentul persoanelor fizice, iar ulterior și pe segmentul companiilor. Volu­mul creditelor în valută acordate populației și companiilor ajungea la 31,6 miliarde de euro la finalul lunii aprilie.

Totodată, subsidiarele locale ale băncilor străine au pierdut sursele de finanțare ieftine de la acționari, care se confruntă la rândul lor cu probleme de lichiditate pe piețele de origine, fiind nevoite să se lupte cu dobânzi mari pentru a atrage resurse în euro de pe piața locală. Ce șanse au bancherii în acest context să resusciteze creditarea?

Aceasta va fi una dintre temele discutate la ediția din acest an a ZF BANKERS SUMMIT, care va avea loc în perioada 12-13 iunie la București și va reuni lideri marcanți ai industriei bancare

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea