Sistemul bancar din România nu-i încurajează pe români să-și depună banii la bancă, în condițiile în care un deponent nu câștigă nici măcar 1% pe an la depozitele în lei, a spus vineri, 31 mai, la VIDEO ZF LIVE, Eduard Dinu, profesor universitar de Gestiunea Afacerilor la ASE.VIDEO ZF LIVE este o emisiune TV care se transmite în fiecare zi pe site-ul zf.ro de la 10.00 la 11.00 a.m. în cadrul căreia sunt invitați oameni de afaceri, manageri și specialiști în economie pentru a discuta teme de actualitate în business.
„Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ținuți la bancă își pierd din valoare. Nu ai de ce să ții bani la bancă. Nu câștigi nici măcar 1% pe an pentru depozitele în lei“, a spus Eduard Dinu.
Dobânda la depozitele noi ale populației în lei este de 5,53%, în timp ce pentru întreprinderi dobânda la depozitele noi în lei este de 4,73%, iar rata inflației anualizate, aprilie 2013 față de aprilie 2012 este de 5,29%. Depozitele, indiferent că sunt ale populației sau ale firmelor, sunt astfel real negative, a explicat Eduard Dinu.
„Sistemul bancar ar trebui să contribuie la relansarea economiei și nu să aibă o atitudine pasivă, dar stabilă așa cum e promovată la toate nivelurile“, a mai spus Eduard Dinu.
Ce a mai spus Eduard Dinu la VIDEO ZF Live:
La sfârșitul primului trimestru din 2013, la depozite în sold în lei dobânda anuală este de 5,20% iar pentru depozite noi 5,53% la populație, în timp ce pentru firme 4,71%, respectiv 4,73% la depozite noi. Dobânda activă, la credite în sold pentru persoane fizice este de 13,39% și 12,59% pentru credite noi, iar pentru firme 9,90%, respectiv 9,93, cifre nominale publicate de BNR. Rata inflației anualizate, aprilie 2013 față de aprilie 2012 a fost de 5,29%.
Depozitele, indiferent că sunt ale populației sau că sunt ale firmelor, sunt real negative. Economisirea nu este încurajată în România sub nicio formă. Banii ținuți la bancă își pierd din valoare. Nu am luat în calcul și comisionul de retragere care mărește minusul.
La creditele și depozitele în sold, spread-ul e mai mare, clientul e captiv. Puterea lui de renegociere a creditelor sau depozitelor este foarte scăzută.
Nu ai de ce să ții bani la bancă. Nu câștigi nici măcar 1% pe an la depozitele în lei.
Europa Centrală și de Est este caracterizată prin diminuarea ratelor de creditare care au scăzut considerabil, nu doar în Ungaria, ci și în Polonia și Cehia, precum și diminuarea spread-ului, în schimb nu a fost nicio modificare semnificativă în Slovacia și România, potrivit raportului băncii naționale a Ungariei „Tendințe în creditare-mai 2013“. Noi avem cel mai mare spread și cea mai mare rată a dobânzii. Structura concurențială a sistemului bancar influențează cu siguranță acest lucru.
Băncile și-au tăiat singure craca de sub picioare în anii de glorie 2006-2008 când au acordat credite cu buletinul pentru plasme pe tavan. Acum am ajuns în extrema cealaltă, „suflăm și în iaurt“, am înăsprit regulile de creditare.
Ponderea creditelor neperformante a crescut. Acum băncile pun clientul să scrie fraze întregi pe fiecare contract de creditare pentru a se proteja în instanță.
Declarativ suntem o economie de piață funcțională, rămâne să fim și faptic.
Economia reală, corporațiile, merită a fi apreciate pentru că au reușit să se descurce în condițiile în care finanțarea din partea băncilor s-a redus drastic. Soldul creditelor noi e în scădere.
O companie trebuie să aibă un business atât de profitabil astfel încât rentabilitatea ei să fie mai mare decât rata dobânzii. Acest lucru e foarte greu posibil, costul creditului pe companii nonfinanciare fiind mare. Companiile preferă astfel să nu se îndatoreze.
La creditele/depozitele în euro spread-ul este mult mai mic. Apare problema în ce ne împrumutăm. Reprezentanții BNR spun să ne împrumutăm în moneda în care câștigăm pentru a elimina riscul valutar. La acest diferențial de dobândă excesiv de mare, sfatul BNR își pierde din valoare.
Dacă alegi să te împrumuți în valută, te expui automat unui risc valutar. Exact acest lucru îl speculează băncile „Te scap de riscul valutar, dar îți vând un produs mult mai scump“.
Indicatorul perioadă medie de recuperare a creanțelor a crescut considerabil. Valoarea ridicată este specifică industriei farma unde s-a ajuns la o perioadă de 300 de zile în medie, perioadă în care își recuperează creanțele, mai ales pe partea de decontări cu spitalele.
A devenit simptomatică prelungirea semnificativă a perioadei de recuperare a creanțelor, fapt pentru care în structura de creditare a companiilor a crescut foarte mult ponderea finanțării creditelor pe termen scurt.
Companiile încearcă să-și finanțeze decalajul nefavorabil de plată, taxe, impozite, salariii la 30, 60 cu 130, 150,180 de zile, perioadă când își recuperează creanțele.
Mutațiile structurare de creditare nu sunt favorabile. În mod normal ar trebui o creștere a ponderii creditelor de investiții, care necesită o anumită strategie, anagajare de personal, nu oxigen de azi pe mâine.
Cum va evolua piața financiară în România?
Ne îndreptăm spre o uniformizare, standardizare la nivelul Uniunii Europene, atât a condițiilor de creditare, cât și a costurilor. Va veni vremea în care frontierele în circuitele financiare la nivelul UE nu vor mai exista. Va veni vremea în care o companie sau o persoană fizică se va putea finanța în Spania sau Franța, iar acest lucra îi va trezi bancherii români.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu