Ministerul Educației caută parteneri pentru 51 de proiecte cu fonduri europene în valoare de peste 163 mil. euro. Inițial, le-a dat două zile „răgaz“ solicitanților. Noul termem-limită - încă două săptămâni

Ministerul Educației a publicat la jumătatea săptămânii trecute anunțuri de selectare a unor parteneri pentru 51 de proiecte finanțate din bani europeni alocați pentru dezvoltarea resurselor umane (POSDRU) în valoare totală maximă admisă de UE de peste 163 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF. Termenul limită de înscriere  a dosarelor de parteneriat pentru 46 dintre aceste proiecte (anunț publicat marți) a fost stabilit de reprezentanții ministerului pentru data de 25 iulie 2013 (joi), adică două zile mai târziu, restul de cinci proiecte (anunț publicat miercuri) având termen de depunere a dosarelor până pe 26 iulie 2013 (vineri). Tot pe data de 26 iulie Fondul Social European (FSE România) a publicat pe site un anunț în care se preciza faptul că „termenul limită pentru transmiterea electronică a cererilor de finanțare în cadrul cererilor de propuneri de proiecte nr. 153-164 se prelungește până pe data de 14.08.201, ora 16.00“.

ZF a contactat telefonic miercurea trecută (24 iulie- ziua în care a fost publicat al doilea anunț pentru proiectele 47-51) biroul de presă al Ministerului Educației pentru a obține răspunsuri la întrebările: „De ce termenul de depunere a dosarelor pentru a fi partener în cadrul unuia dintre proiecte este de numai două zile?“ „Când a fost publicat anunțul de selecție de Ministerul Educației?“ Cine a depus deja dosarele pentru a deveni partener?“ „Ce se va întâmpla cu proiectele pentru care nu se va depune nicio cerere?“. În afară de a confirma faptul că primul anunț a fost publicat marți, directorul biroului de presă al ministerului, Daniel Tomoni a precizat că nu poate oferi alte informații, întrucât nu le cunoaște, dar că va afla răspunsul la aceste întrebări până a doua zi la prânz (adică joi). Cu toate acestea, pe parcursul întregii zile de joi (25 iulie 2013), telefonul biroului de presă din cadrul Ministerului Educației a fost „deranjat“. Prin urmare, numeroase alte întrebări legate de procesul de depunere și selecție a dosarelor potențialilor parteneri pentru cele 51 de proiecte anunțate de minister au rămas „în aer“.

Selecția ar putea fi amânată

Este pentru prima dată când Ministerul Educației este manager și beneficiar de proiecte cu finanțare europeană. Adică, spre deosebire de anii trecuți, entitatea care realizează proiectele este chiar ministerul, partenerii având în acest caz rol de consultanți (intervin contra-cost acolo unde ministerul nu are competențe și resurse).

„În atribuțiile autorității de manage­ment nu intră și stabilirea sau verificarea termenului de depunere a dosarelor dat de Ministerul Educației. Există o legislație care obligă ministerul să organizeze o selecție a partenerilor, dar termenul acesta de de­punere a dosarelor este strict responsa­bi­li­tatea ministerului. Noi verificăm doar dacă instituția respectivă a realizat procedura de selecție“, a comentat Cristian Ababei, șeful AMPOSDRU (instituția care gestionează fondurile europene pentru resurse umane).

Potrivit unei declarații date luni (29 iulie 2013) de ministrul Fondurilor Europene Eu­gen Teodorovici pentru Gândul, este posibil ca procedura deja încheiată de se­lecție a partenerilor pentru cele 51 de pro­iecte să fie anulată, urmând să se stabilească termene pentru un nou proces de selecție.

„Astăzi se va lua o decizie, probabil se va anula procedura și se va relua. Ministerul Educației trebuie sa se adreseze autorității de management a POSDRU. Categoric, trebuie stabilite alte termene. Dar este greu de spus care vor fi acestea. Se va vedea de la caz la caz pentru ca nici legea nu spune foarte clar“, a explicat Eugen Teodorovici.

Termen de două zile pentru depunerea dosarelor – „o glumă proastă“

„Termenul de două zile este o glumă foarte proastă a ministerului, nu are cum să fie unul normal, realist. Anunțul a fost publicat foarte târziu și, să fim sinceri, dosarul acesta nu este chiar atât de simplu de făcut, mai ales că unele acte, cum este certificatul de atestare fiscală (care confirmă plata la zi a taxelor și impozitelor locale-n.red) se eliberează în cinci zile lucrătoare. Este clar că proiectele au fost puse pe site doar pentru ca oamenii care se ocupă de acest lucru să nu fie luați în vizor de șef și că partenerii erau selectați deja. Publicarea anunțurilor și a listelor de proiecte a fost doar o formalitate“, este de părere Monica Dvorski, deputy director al Education 2000, o organizație independentă furnizor de consultanță și servicii educaționale.

În opinia sa, unele proiecte sunt „complet nerealiste“, luând în considerare bu­getul mediu de 3 mil. euro stabi­lit/pre­conizat de minister pentru proiecte (fie că acestea se referă la elaborarea unor noi pro­grame școlare, introducerea unor curricule opționale noi, formarea profesorilor sau tipărirea materialelor didactice).

„Să fim serioși, în nicio țară din lumea asta nu se acordă un buget de 3 milioane de euro pentru dezvoltarea unei curricule pentru un an de studiu. Chiar în cazul în care trebuie să instruiești profesori de limbă franceză, spre exemplu, pentru că nu cred că sunt mai mult de 11.000-12.000 de astfel de cadre didactice în toată țara. Cum poți să cheltuiești 3 milioane de euro?“, mai spune Dvorski.

Anul trecut, POSDRU a fost pre-sus­pendat din cauza unor nereguli depistate în managementul proiectelor (vacanțe decon­tate din banii alocați programelor) și a fraudelor, iar începând cu luna februarie a acestui an programul a fost reluat cu promisiunea (în martie 2013) ministrului fondurilor europene Eugen Teodorovici de a prezenta la Bruxelles facturi de decontare a 2,5 mld. euro din bani europeni pentru perioada aprilie-iunie. Totuși, la jumătatea lunii iunie a acestui an ministrul spunea că a transmis Comisiei Europene facturi spre decontare în valoare de doar 40 mil. euro. Astfel că, în lunile rămase până la finalul lui 2013 România va trebui să absoarbă sau să trimită deconturi în valoare de 6 miliarde de euro pentru ca suma acordată din fondurile structurale și de coeziune să nu fie pierdute.

„Este greu de spus dacă programul POSDRU va fi afectat de situația destul de «suspectă» cu anunțurile pentru selectarea partenerilor, pentru că trebuie văzut ce contracte se semnează, ce proiecte ajung să fie implementate. Totuși, se poate observa că ministerul se grăbește să facă un număr cât mai mare de proiecte și este de înțeles, pentru că este vorba despre foarte mulți bani care intră la buget. Dar se ajunge la o supraaglomerare a instituției, având în vedere că până acum ministerul a derulat peste 100 de proiecte. Întrebarea este dacă are cine să le gestioneze, pentru că ministerul este plin de consilieri, inspectori și secretari“, mai spune Monica Dvorski.

În prezent, în listele de venituri ale personalului din cadrul Ministerului Educației apar 819 angajați, însă instituția nu a publicat și o listă a numărului de persoane sau identitatea tuturor celor care gestionează elaborarea și implementarea proiectelor POSDRU. De altfel, Monica Dvorski este de părere că într-un astfel de context este greu de crezut că ministerul are un număr suficient de oameni care să coordoneze cele 51 de proiecte, având în vedere că acesta ar avea nevoie de cel puțin 30 de juriști și tot atâția contabili, „o armată de oameni pe care ministerul nu o are“.

Structurile Ministerului Educației sunt „anchilozate“

Și Vasile Nicoară, director al Colegiului Național „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, precizează că structurile Ministerului Educației sunt deja „anchilozate“ și că oamenii din administrație nu sunt suficient de motivați pentru a-și da interesul ca tot procesul de organizare și implementare a proiectelor cu fonduri europene să se desfășoare într-un mod eficient.

„Din punctul meu de vedere neprice­perea oamenilor din administrație nu mai este de mult suspectă în România. La ni­velul ministerului structurile sunt anchi­lozate. Sunt implicat în câteva proiecte POSDRU atât cu școala, cât și ca beneficiar. De doi ani de când implementăm unul dintre proiecte nu am reușit să cunosc persoanele din cadrul ministerului care ar trebui să se ocupe de gestionarea acestui proiect. Sigur, lucrul acesta nu este stipulat în fișa lor de post, deci pot înțelege de unde vine lipsa de interes, pentru că nu au niciun motiv să facă ceva pentru care nu sunt plătiți“, explică Nicoară, precizând că ministerul ar trebui să creeze o „celulă“, o direcție formată din oameni care au experiență cu proiectele derulate cu bani europeni, care să se ocupe numai de gestionarea POSDRU.

Vasile Nicoară mai spune că din cauza întârzierilor rambursărilor banilor pentru unul dintre proiectele în care este implicat a ajuns să aibă o datorie de peste 22.000 de euro la stat (penalități, datorii, amenzi) pentru neplata contribuțiilor salariale ale celor care au lucrat cu el. De altfel, acesta este cazul multora dintre instituțiile, orga­nizațiile sau agențiile care s-au „înhămat“ la proiecte cu bani europeni și care au intrat în faliment pentru că nu au mai avut cu ce să susțină aceste proiecte și nici businessul după ce statul nu le-a înapoiat banii investiți la timp, spune Monica Dvorski.

„Dosarul poate fi făcut și într-o săptămână, două de o echipă care chiar știe ce face și care a mai lucrat pe acest tip de proiecte“, adaugă Nicoară.

METODOLOGIA DE SELECȚIE A PARTENERILOR (rezumat)

(ordinul ministrului educației naționale Remus Pricopie)

Obiectiv și cadru general aplicabil

Nu fac obiectul prezentei metodologii universitățile și nici organizațiile neguvernamentale internaționale specializate în domeniul educațional

Etapele de desfășurare a selecției dosarelor depuse

O entitate privată trebuie să depună câte un dosar de candidatură pentru fiecare proiect la care dorește să fie partener

(1) Înscrierea participanților/candidaților (2) Evaluarea dosarelor individuale de participare (3) Anunțarea și publicarea rezultatelor (4) Soluționarea contestațiilor

Depunerea dosarelor de candidatură

Anunțul de selecție va cuprinde: (1) data limită de depunere a dosarelor de candidatură; (2) axa de intervenție în care se va depune proiectul; (3) tema proiectului; (4) obiectivele generale, (5) principalele activități preconizate; (6) principalele activități în care va fi implicat partenerul de proiect; (7) criteriile de selecție a partenerilor entității private

Conținutul dosarului de participare

Documente de funcționare a entității: (1) Statutul organizației/actul constitutiv; (2) Certificatul de înregistrare fiscală. (3) Situațiile financiare aferente exercițiilor financiare din ultimii doi ani; (4) Declarație pe proprie răspundere privind numărul mediu de angajați în ultimii 2 ani.

Documente specifice: (1) Declarație de eligibilitate; (2) declarație pe propria răspundere (semnată și ștampilată de către reprezentantul legal); (3) Scrisoare de intenție (semnată și ștampilată de către reprezentantul legal); (4) Documente relevante, care să ateste capacitatea entității private de a implementa activitățile din proiect pentru care va fi selectată; (5) CV-urile Europass în limba română ale experților cheie propuși de entitatea privată pentru a fi implicați în activitățile proiectului;

1. Componența comisiei de evaluare și de soluționare a contestațiilor

Componența comisiei de evaluare și soluționare a contestațiilor: un președinte, 2 membri, un secretar (fără drept de vot)

2. Anunțarea și publicarea rezultatelor

Anunțarea rezultatelor procesului de evaluare și selecție a dosarelor individuale de participare se face în termen de trei zile lucrătoare de la data finală de depunere a dosarelor, prin publicarea acestora pe site-ul MEN., fiind disponibile și la avizierul MEN.

ÎNTREBĂRILE ADRESATE DE ZF MINISTERULUI EDUCAȚIEI

De ce anunțul a fost publicat atât de târziu?

Cum se explică faptul că un proiect care presupune elaborarea unei curricule în limba franceză pentru clasa a V-a are un buget de 3 mil. euro?

De ce sunt necesare alte 3 mil. euro pentru a forma 1.300 de cadre didactice în cadrul unui alt proiect?

Cât timp este necesar pentru alcătuirea unui dosar în vederea accesării acestor proiecte?

Dar pentru realizarea proiectului în sine?

De ce lista de proiecte se rezumă de fapt la o listă de „prezentări“ ale proiectelor care au doar câteva pagini?

Câte persoane se ocupă de evaluarea dosarelor?

Câte persoane se ocupă de gestionarea fiecărui proiect în parte?

Proiectele sunt elaborate de minister sau de fiecare aplicant în parte?

Ce persoane au alcatuit sau au venit cu ideea acestor proiecte și pe ce considerente au fost acestea elaborate?

De ce nu există încă o direcție în cadrul ministerului care să se ocupe strict cu gestionarea și implementarea proiectelor POSDRU?

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea