Ziarul Financiar cere publicarea numelor și a funcțiilor angajaților de la stat din fiecare organizație care funcționează din bani publici sau a cărei organizare se află sub autoritate publică - ministere, administrații publice, autorități locale, banca centrală, autoritate de supraveghere financiară, primării, spitale, direcții de sănătate publică sau agenții naționale.Instituții cu sute de angajați în subordine au, în continuare, organigramele încărcate de diferite clase de secretari, consilieri, inspectori sau experți, dar nimeni nu le atribuie acestora o față, un nume sau un număr de telefon, în ciuda faptului că transparentizarea administrației publice a fost cap de listă pentru fiecare guvern care s-a instalat la Palatul Victoria în ultimii ani.
„Informații precum numele, funcția și telefonul sau adresa de mail a unui funcționar ar trebui să fie publice, este un drept fundamental al cetățeanului european. Este important ca cetățean să știi unde vrei să ajungi, cu cine trebuie să stai de vorbă pentru a rezolva o problemă sau pentru a afla anumite informații și chiar pe cine trebuie să dai în judecată, dacă un funcționar a greșit, iar greșeala lui te afectează“, spune Marius Văcărelu, doctor în științe administrative și cadru didactic al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. El precizează că, deși un astfel de demers ar fi un pas mic în vederea transparentizării administrației publice, acesta ar elimina „timpii morți“ și ar ușura comunicarea dintre administrație și cetățeni. Indiferent că a fost vorba de guvernul Tăriceanu, guvernul Boc sau, de opt luni, despre guvernul Ponta, premierii au promis transparență la nivelul administrației, obiectiv îndeplinit până în prezent cu jumătăți de măsură, având în vedere că singurele fețe și CV-uri care pot fi atribuite unor nume și funcții în cadrul ministerelor sunt cele ale oamenilor din conducere (miniștri, secretari de stat sau secretari generali). La Ministerul Educației, de exemplu, sunt 813 salariați (în afara ministrului și a secretarilor de stat) păstrați sub semnul anonimatului în organigramă. În lista cu salariile, la ministere - salariile în ministere au început să fie publicate în 2010 și la insistențele ZF - apar doar funcțiile și veniturile aferente, dar nu și nume.
22 de consilieri personali la Ministerul Economiei și niciun nume publicat
La Ministerul Economiei, ministrul Varujan Vosganian are șapte consilieri personali, ministrul delegat Constantin Niță, opt, iar ministrul delegat Maria Grapini, șapte. Dar nici măcar numele consilierilor nu sunt publicate, iar situația este identică și la alte ministere.
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că publicarea numelor, funcțiilor și a CV-urilor oamenilor angajați în ministere și alte instituții publice ar putea oferi o imagine mai clară cu privire la cât de încărcat este aparatul de stat.
„Sigur, fiecare funcție are specificul ei și nu trebuie să ne gândim acum că orice om dintr-o instituție publică are abilități de comunicator, dar este foarte important să știm și noi cu ce oameni avem de-a face, cât de încărcată de administrația și cât de competenți sunt aceștia“, explică Pogonaru.
În ciuda unor încercări din timpul guvernării lui Emil Boc, când s-a decis introducerea, în informările de presă, a unor link-uri spre proiectele de lege sau hotărârile de guvern și publicarea, pentru prima dată, a salariilor oamenilor din administrație, orice tentativă de transparentizare a administrației a fost uitată.
Ce a promis și ce a făcut guvernul Ponta
Într-o încercare de a se ține de promisiunea făcută la formarea noului guvern privind transparența, premierul Victor Ponta l-a recrutat la finalul anului trecut pe Cristian Botan, un tânăr de 25 de ani care a făcut un site menit să reunească toate joburile vacante de la stat, pe funcția de consilier. Tânărul trebuia să facă până în prezent cinci site-uri care să ajute la transparentizarea sistemului de administrație publică, însă niciunul dintre acestea nu este gata încă. Problema lipsei de transparență este o cutumă în toate instituțiile de stat, nu doar în administrație, și se transmite de la o guvernare la alta. Nici la Ministerul de Externe, nici la cel de Finanțe, nici la Ministerul Sănătății situația nu stă altfel; pe site-urile acestora, angajații figurează doar în organigrame sau în listele cu veniturile salariale lunare.
În plus, există în continuare instituții plătite din bani publici ai căror angajați, deși își publică declarațiile de avere, au veniturile neprecizate sau „blurate“. „Ar fi interesant de aflat câte persoane sunt angajate în cadrul acestor ministere și instituții publice imediat după alegeri și câte în timpul celor patru ani de guvernare. Este clar că mediul politic controlează locurile de muncă perfect și este normal să nu arate lucruri care nu trebuie să fie dezvăluite. În plus, există și o problemă din punctul de vedere al organizării muncii, pentru că pot să fie 1.000 de oameni care fac 100 de lucruri, în loc să fie invers. Avem nevoie de un sistem coerent“, mai precizează Marius Văcărelu.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu