Un val de peste 188.000 de tineri a ieșit de pe băncile liceelor anul acesta pentru a-și susține examenul de bacalaureat. În lipsa unui mediu de business care să furnizeze suficiente locuri de muncă pentru ei, peste 34.000 de tineri (18%) au ales să își depună dosarele de șomaj, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).Situația este cu atât mai îngrijorătoare în județe ca Vaslui, Vâlcea, Harghita sau Teleorman, unde ponderea absolvenților care au cerut indemnizație de șomaj variază între 33% și chiar 80%.
Ce soluții au tinerii care vor să muncească, dar nu au unde? Cum se poate întreține un absolvent de liceu într-o economie care nu poate genera mai mult business și mai multe locuri de muncă?
„Situația depinde foarte mult de la județ la județ. Până nu de mult ei puteau să se îndrepte spre construcții, dar acum industria asta trece printr-o perioadă destul de proastă, mai ales că principalul motor - statul - nu va mai face atât de multe investiții. Cred că acești tineri ar trebui să se orienteze spre specificul județului din care fac parte sau spre agricultură. Ar putea fi o soluție bună pentru câteva luni. Și mai există și soluția relocării spre județele din apropiere sau chiar în București“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.
Ministerul Muncii, instituția care ar trebui să ofere cele mai multe și mai eficiente strategii de redresare a unei astfel de situații, nu a furnizat însă niciun răspuns solicitării înaintate de ZF. De altfel, nici primarii din Bârlad sau Vaslui, unde unu din trei tineri a ales să intre în șomaj, nu au oferit soluții pentru ca aceștia să fie integrați pe piața muncii.
Studiu de caz: județul Vaslui
În județul Vaslui, 1.000 dintre cei 3.000 de tineri care au terminat liceul în 2013 au cerut ajutor de șomaj, iar situația din județul din Moldova se regăsește în patru-cinci alte zone ale țării. Singura soluție la care se gândesc autoritățile locale este reintroducerea școlilor profesionale, care ar forma noi generații de tâmplari, strungari sau muncitori calificați.
Dar unde să lucreze aceștia, în condițiile în care piața construcțiilor a pierdut 5 mld. euro în criză și investițiile în noi fabrici se pot număra pe degetele de la o mână, iar în agricultură, cea mai mare companie din județ - Comcereal (Adrian Porumboiu) -, nu și-a mai mărit efectivul mediu de salariați din 2010, numărul angajaților situându-se în jurul a 500 de persoane? În urmă cu trei ani, Comcereal avea un număr mediu de 446 de angajați, cu 55 mai puțini ca în 2011. Din 2011 și până la finalul anului trecut Comcereal și-a majorat numărul mediu de salariați doar cu un angajat.
În prezent, cel mai mare business din Vaslui este fabrica de rulmenți a turcilor de la Kombassan – Rulmenți Bârlad, unde lucrau anul trecut 2.300 de oameni, cu 700 de angajați mai puțin față de 2007-2008. Potrivit unui clasament al celor mai mari zece companii din județ după cifra de afaceri în 2011, nicio altă companie de top nu trece de 1.000 de oameni, iar cel mai mare antreprenor din județ este Adrian Porumboiu, ale cărui afaceri se leagă de sectorul agricol.
„Avem nevoie ca de aer de acești tineri pentru a lucra pe combine sau tractoare. Lucrăm în prezent cu o generație îmbătrânită, iar peste încă zece ani, dacă vom duce lipsă de tineri, situația va fi dramatică. Este nevoie de forță de muncă efectivă, nu se poate să ajungem o țară întreagă de absolvenți de studii superioare, pentru că nu va mai avea cine să lucreze în domenii precum agricultura. Ar trebui reintroduse școlile profesionale, să avem și cofetari, patiseri sau oameni specializați în zootehnie“, spune Adrian Porumboiu.
Spre deosebire de județul Vaslui, în Timiș - cu o puternică industrie a componentelor auto - opt din cele mai mari zece companii au peste 1.000 de angajați. Anul trecut, cele mai mari opt companii din Timiș aveau peste 23.000 de angajați, angajând astfel din 2010 mai mult de 3.000 de persoane. În plus, Vaslui este județul cu cea mai ridicată rată a șomajului înregistrată în luna iunie (9,6%), comparativ cu o medie națională de 4,9%.
Cei mai mulți înscriși la șomaj provin din Vâlcea
La nivel național, cel mai mare număr de liceeni care și-au depus dosarele la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă s-a înregistrat în Vâlcea, unde peste 1.600 de tineri (adică mai mult de 40% din numărul total de absolvenți de liceu prezenți la examenul de bacalaureat) au cerut ajutor de șomaj. Zona a devenit în ultimii ani una greu încercată din punct de vedere economic și, prin urmare, și oferta de locuri de muncă s-a diminuat simțitor. Ba chiar cel mai mare angajator din județ - Oltchim - a renunțat la peste 900 de salariați în primăvara acestui an și se află în prezent pe lista privatizărilor din cauza pierderilor masive acumulate de-a lungul anilor.
La polul opus, în zone cu o putere economică mai mare și, implicit, mai multe resurse pentru a crea locuri de muncă, cum ar fi județele Timiș, Ilfov sau municipiul București, numărul liceenilor care și-au depus dosarele pentru a primi ajutor de șomaj a fost semnificativ mai mic. Spre exemplu, în Timiș, județul în care nivelul PIB per capita pe 2012 a fost, după cel din București, cel mai ridicat la nivel național, numai 106 absolvenți de liceu au fost înregistrați de agenția pentru ocuparea forței de muncă (adică 1,8% din numărul total de absolvenți înscriși la examenul de bacalaureat). În Ilfov au aplicat pentru indemnizație 154 de tineri (din peste 1.800 de liceeni prezenți la bacalaureat), iar în Capitală numai 4% din cei 20.000 de absolvenți de liceu.
Ce soluții are statul?
„Cred că cea mai bună soluție pentru a le oferi acestor tineri șansa de a-și găsi un loc de muncă fără a avea diplomă de bacalaureat este reintroducerea școlilor profesionale după clasa a noua. Dacă din masa de absolvenți de clasa a opta 50% s-ar duce la școli profesionale, iar restul ar urma un liceu, cred că am crește mult absorbția tinerilor pe piața muncii. Trebuie să ne gândim că cel puțin jumătate din cei care vor urma liceul vor face și o facultate și atunci am avea categorii de angajați care ar putea răspunde fiecărui tip de industrie sau angajator“, spune Gelu Munteanu, directorul liceului Ștefan Procopiu din Vaslui, instituție care în prima sesiune de bacalaureat de anul acesta a avut o promovabilitate de 47% a elevilor de clasa a XII-a.
El precizează că, odată cu reintroducerea școlilor profesionale, fiecare unitate de învățământ ar putea să semneze un contract cu diferite companii private care să oblige viitorii angajatori să recruteze personal din rândul absolvenților.
„Nu orice copil care trece de clasa a opta este și pregătit să facă față liceului, lucrurilor care se învață la acest nivel, pentru că dificultatea crește. În plus, nu toată lumea este făcută pentru a deveni intelectuală. Sunt foarte mulți oameni care poate nu au un nivel intelectual foarte bun, dar care au niște abilități practice extraordinare. În plus, sunt din ce în ce mai mulți tineri interesați de meseriile practice și vor să muncească pentru că nu sunt interesați de știință. Dacă pot excela în practică, de ce să nu o facă?“, a mai spus profesorul Munteanu.
În ultimii ani, în lipsa unei pregătiri profesionale realizate de școli, costurile companiilor care aveau nevoie de constructori, strungari, tâmplari sau mecanici au crescut semnificativ. Practic, școala de meserii devine locul de muncă, unde angajatorii așteaptă de la șase luni chiar și până la aproximativ un an și jumătate pentru a forma un tânăr.
„Sunt convins că România ar putea și ar face bine dacă ar urma modelul german, care este foarte axat pe pregătire profesională, pe practică. Sunt foarte multe meserii care la noi sunt neacoperite în școli și singurul loc unde tinerii pot învăța este chiar locul de muncă. Este clar că pregătirea trebuie adaptată la structura pieței forței de muncă. În plus, avem nevoie de sisteme de îndrumare timpurie, care să le ofere tinerilor încă din liceu o perspectivă asupra direcțiilor spre care ar putea să se orienteze în carieră“, a mai explicat Aurelian Dochia.
Și Valeriu Caragață, administrator public al Consiliului Județean Vaslui, este de părere că, într-adevăr, școlile profesionale ar putea reprezenta cea mai bună soluție în prevenirea șomajului în rândul tinerilor absolvenți de liceu dar care nu au reușit să „câștige“ și diploma de bacalaureat. În funcția de administrator public al județului, Valeriu Caragață poate coordona activități ale instituțiilor publice din domenii precum educație, sănătate sau transport. Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, nu a putut fi contactat pentru a comenta pe marginea acestui subiect.
„Este clar că piața muncii duce lipsă de tâmplari, de zidari, de mecanici calificați efectiv pregătiți pentru această meserie și o școală profesională ar putea să fie o șansă deopotrivă pentru tineri și angajatori. Nu contează că ar ști să bată un cui sau doar să vopsească, pentru că ar avea o meserie. Cu siguranță s-ar îmbunătăți absorbția pe piața muncii, pentru că agenții economici nu sunt dispuși să plătească oameni care nu știu să facă nimic“, afirmă Caragață. El mai spune însă că ajutorul oferit de stat pentru tinerii absolvenți de liceu care nu își găsesc un loc de muncă este o oportunitate care nu trebuie ratată de aceștia.
Până la închiderea ediției, Pavăl Vasile, primarul județului Vaslui, nu a putut fi contactat, el fiind plecat într-o delegație.
Tinerii au nevoie de „dușuri reci“ pentru a se maturiza
Tinerii care nu acceptă să se angajeze nici măcar ca muncitori necalificați sau voluntari ar trebui să se gândească la faptul că peste un an vor fi nevoiți să se „bată“ cu o nouă serie de absolvenți gata să intre pe piața muncii, este de părere Alina Rădulescu, directorul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia Food.
„Sigur că școlile profesionale ar fi o soluție foarte bună pentru soluționarea acestei probleme. Bine, pregătirea aceasta profesională deja se face, numai că nu în școli, ci la locul de muncă. În business, noi înainte foloseam foarte mult școlile profesionale pentru recrutarea maiștrilor sau a operatorilor calificați, dar acum îi formăm noi. Sunt costuri în plus, mult timp alocat, dar nu avem altă soluție. Iar în contextul dat nici tinerii nu au alte variante decât de a lucra ca muncitori necalificați sau ca voluntari. Câteodată le trebuie un duș rece pentru a se maturiza și a-și asuma anumite responsabilități“, precizează ea.
Alina Rădulescu mai spune că, odată angajați ca muncitori necalificați sau ca voluntari în cadrul unei companii, tinerii pot înțelege de ce este nevoie să depună mai mult efort pentru a studia, aceasta fiind una dintre condițiile obținerii unui job mai bun.
„Orice companie are nevoie de tineri pentru că au energie și sunt mai creativi. Dar reversul medaliei este că nu sunt încă maturi, nu sunt responsabili și încă sunt neserioși“, adaugă Rădulescu.
Anul acesta, numărul tinerilor care și-au depus dosarele pentru obținerea indemnizației de șomaj este mai mare cu peste 4.000 de persoane decât cel din prima promoție a lui 2012 (cu mai mult de 13%), potrivit datelor furnizate de ANOFM.
Dacă toți cei care și-au depus actele pentru șomaj vor îndeplini condițiile necesare pentru a primi timp de șase luni indemnizația de șomaj de 250 de lei, costul statului cu șomerii- absolvenți de liceu care nu și-au găsit un loc de muncă ar putea ajunge la peste 11 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.
Anul acesta, numărul tinerilor care și-au depus dosarele pentru obținerea indemnizației de șomaj este mai mare cu peste 4.000 de persoane decât cel din prima promoție a lui 2012 (cu mai mult de 13%), potrivit datelor furnizate de ANOFM
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu