După câștigarea controlului la Mol, cea mai mare companie de petrol și gaze, și preluarea operațiunilor locale ale grupului german de utilități E.ON, guvernul ungar este pregătit să renaționalizeze cel mai mare producător de oțel din țară pentru a preveni concedierea a 20% din personalul unei companii de importanță strategică controlate din Ucraina, care merge de câțiva ani pe pierdere și a cărei privatizare o consideră o „greșeală“.Pe de o parte, concedierile de la ISD Dunaferr vin într-o perioadă sensibilă pentru Budapesta, având în vedere că se apropie alegerile, dar pe de altă parte răscumpărarea se încadrează în strategia guvernului conservator-naționalist de a întări controlul statului în sectoarele economice strategice.
„Dacă firma spune că merge pe pierdere, cred că este corect din partea guvernului să discute despre cum poate inversa o privatizare rea care a avut loc în 2004 (când actualul guvern nu era la putere – n.r.)“, a declarat ministrul ungar al economiei Mihaly Varga după o întâlnire a cabinetului, scrie agenția Thomson Reuters. Renaționalizarea ar garanta siguranța pe termen lung a celor 7.500 de locuri de muncă de la oțelăriile Dunaferr, a mai spus ministrul.
Dunaferr, în prezent deținut de ISD, unul dintre cei mai mari producători de oțel din Ucraina, funcționează în pierdere din 2008, de când a izbucnit criza economică mondială. Managementul companiei a anunțat luna aceasta că va concedia 1.500 de angajați în cadrul unui program de restructurare impus de grupul-mamă și care ar aduce economii de aproximativ 5 miliarde de forinți (16,7 mil. euro) în primul semestru al anului viitor. La sfârșitul lunii iunie, ISD Dunaferr avea 7.522 de angajați, dintre care 685 erau cu contract temporar de muncă, notează The Wall Street Journal.
Directorul executiv al ISD, Oleg Mkrtchan, le-a explicat salariaților că în ultimii doi ani doar finanțarea venită din Ucraina a salvat de la faliment subsidiara ungară și că datoriile se acumulează „persistent“.
Deși producția din Ungaria a crescut anul trecut la un nivel record, slăbirea cursului euro/dolar și prețurile ridicate ale materiilor prime au adus companiei pierderi.
Producția per capita a ISD Dunaferr este de 240 de tone pe an, în timp ce media europeană este de 350 de tone pe an, a ținut să sublinieze Mkrtchan.
„Dacă atitudinea actualilor proprietari este pozitivă, atunci cred că până în toamnă vom ajunge la un acord în privința problemelor importante“, a afirmat ministrul Varga. Însă dacă proprietarii nu acceptă o ofertă, va rămâne în sarcina guvernului să-i ajute pe salariații concediați, a mai spus el.
Guvernul premierului Viktor Orban încearcă de când a ajuns la putere, în 2010, să readucă sub controlul statului acele sectoare ale economiei pe care le consideră importante din punct de vedere strategic, politică pe care organismele europene au criticat-o adesea ca fiind abuzivă și o amenințare la adresa democrației.
Lui Orban nu-i este frică nici de ruși, nici de nemți
La începutul acestui an, compania de stat Magyar Villamos Mûvek (MVM) a cumpărat operațiunile locale de gaze naturale ale E.ON cu 870 mil. euro. Prin această tranzacție, statul a intrat în proprietatea companiilor E.ON Földgáz Storage și E.ON Földgáz Trade. „Prin contractele sale de aprovizionare pe termen lung, E.ON Földgáz Trade acoperă nevoile clienților unguri din mai multe surse diferite. Dintre contracte, de o importanță specială este cel de aprovizionare pe termen lung cu gaze rusești“, potrivit unui comunicat al MVM.
Mai mult de 80% din gazele naturale consumate de Ungaria sunt importate din Rusia, iar contractul de aprovizionare semnat cu Gazprom expiră în 2015. Prețurile gazelor naturale au fost întotdeauna o problemă politică sensibilă în Ungaria.
Subsidiara locală a grupului german, achiziționată în 2005 de la Mol, este descrisă ca fiind „cel mai mare furnizor de energie al Ungariei“.
De când a venit la putere, guvernul Orban a făcut dificile condițiile pentru afacerile E.ON înghețând prețurile gazelor naturale plătite de majoritatea locuințelor și limitând rentabilitatea capitalului, adică procentul din investiție care se întoarce la investitor, scrie Budapest Business Journal.
În privința Mol, guvernul a devenit cel mai mare acționar al principalului producător ungar de petrol și gaze naturale în mai 2011, când a cumpărat o participație de 21% de la grupul rus Surgutneftegaz cu 1,88 miliarde euro. Achiziția a fost finanțată în parte cu banii câștigați prin naționalizarea fondurilor private de pensii.
Ținte mai mici
De asemenea, guvernul a indicat în 2011 că vrea să preia controlul aeroportului Budapest Ferenc Liszt în condițiile în care operatorul aeroportuar Hochtief, din Germania, demara o campanie de vânzare a activelor nestrategice. Partidul de guvernământ Fidesz a făcut clar încă înainte de 2006 că dacă va câștiga alegerile din acel an va lua în considerare renaționalizarea aeroportului. Fidesz nu a câștigat alegerile din 2006.
În toamna anului trecut guvernul Orban a anunțat planuri pentru preluarea operațiunilor de reciclare a metalelor în încercarea de a stopa furturile și comerțul ilegal.
Decizia a fost urmată de cumpărarea unei participații de 73,8% la producătorul de piese auto Raba de la o companie din Malaiezia și de achiziționarea, de către Primăria Budapestei, a 25% din compania de apă de la grupurile Suez, din Franța, și RWE, din Germania.
În sectorul bancar, guvernul este pe cale să-și majoreze participația deținută la banca comercială Takarekbank.
Viktor Orban își câștigă alegătorii cu facturi mici
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orban conduce detașat în sondajele de popularitate chiar dacă rata șomajului este ridicată, iar economia a crescut cu doar 0,1% în al doilea trimestru față de cele trei luni anterioare. După cele mai recente măsuri „de campanie“, precum reducerea forțată a prețului energiei, gazelor naturale și ale altor utilități asigurate nu de stat, ci de companii în cea mai mare parte străine, guvernul și-a păstrat popularitatea.
Deși producția de oțel din Ungaria a crescut anul trecut la un nivel record, slăbirea cursului euro/dolar și prețurile ridicate ale materiilor prime au adus companiei ISD Dunaferr pierderi. Producția per capita a ISD Dunaferr este de 240 de tone pe an, în timp ce media europeană este de 350 de tone pe an, au ținut să sublinieze proprietarii ucraineni.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.08.2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu