Premierul Ponta a vizitat săptămâna trecută două puncte-problemă de pe Centura Capitalei, de la Domnești și Cernica, dar Centura are de fapt cel puțin încă șase puncte-problemă unde ar trebuie construite pasaje.Din cele 16 puncte unde Centura Capitalei se intersectează cu drumuri care ies din București, doar jumătate dispun de poduri peste varianta de ocolire pentru fluidizarea traficului, în timp ce restul reprezintă puncte de intersecție care nu mai fac față traficului de aproape 140.000 de vehicule pe zi. În această situație sunt intersecțiile cu Șos. Olteniței, Berceni, Splaiul Unirii și chiar Mogoșoaia, unde sensul giratoriu actual nu poate face față unei centuri în regim de autostradă, potrivit transportatorilor.
„În prezent, viteza medie de deplasare în zilele lucrătoare pe Centura Capitalei este de 17 km/h, ceea ce conduce la pierderi directe și indirecte masive atât pentru utilizatorii profesioniști, cât și pentru cei amatori, precum și pentru locuitorii zonelor învecinate, de la consum de carburant la emisii de noxe și timp pierdut“, a spus Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Oficialul UNTRR a subliniat că pentru o îmbunătățire a situației existente pe termen scurt se pot aplica și soluții mai ieftine, cum ar fi sensuri giratorii simple sau cu două benzi, până când sunt implementate soluțiile tehnice adecvate pe baza fluxurilor de trafic din viitor.
„Față de această situație, indiferent de soluțiile de mare viitor - centură nouă în exteriorul celei actuale - considerăm că trebuie făcut un plan de construcție de pasaje rutiere la toate aceste intersecții ale Centurii actuale, cu asigurarea separării fluxurilor de trafic, astfel încât pe Centură să se poată circula continuu fără vreo întrerupere“, a spus Dinescu.
Centura Bucureștiului se intersectează cu drumuri de diferite categorii, prin poduri, sensuri giratorii sau intersecții simple, dar nu își îndeplinește rolul de inel pe care să se poată circula în flux continuu și neîntrerupt, deoarece la niciun pod fluxurile de trafic nu sunt complet separate. În continuare fluxurile se intersectează sub aceste poduri sau în zonele adiacente, iar în cazul intersecțiilor simple fluxul de pe Centură trebuie să cedeze trecerea drumurilor cu care se intersectează indiferent de categoria din care fac parte, potrivit UNTRR. Chiar și cele mai noi două poduri peste centură, de la Pipera-Tunari și Ștefănești, nu rezolvă problema din zonele respective în condițiile în care cine vine dinspre Capitală și se îndreaptă spre A2 trebuie să efectueze un viraj la stânga pe Centură, iar acest lucru îngreunează traficul și crește puternic riscul de accident.
Potrivit unor surse din cadrul Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi (CNADNR), există deja în proiect construcții de pasaje peste toate ieșirile din Capitală, demararea licitațiilor fiind însă oprită de lipsa fondurilor necesare. Pe de altă parte, compania de drumuri a investit până în prezent sute de milioane de euro în proiecte de agrement precum drumul Transalpina sau chiar autostrada București-Ploiești, care până în prezent nu a reușit să preia mai mult de un sfert din traficul de pe DN1.
Premierul Victor Ponta alături de primarul Capitalei Sorin Oprescu au vizitat săptămâna trecută intersecția de la Domnești dintre Șos. de Centură și Prelungirea Ghencea, unde urmează a fi construit un sens giratoriu suspendat în urma unei investiții de aproape 30 mil. euro, dar acesta este doar un punct în care se blochează traficul din cauza aglomerației.
Situația actuală a Centurii de Sud a Capitalei, cu o bandă pe sens și fără un pasaj suprateran la Domnești care să fluidizeze traficul, îi costă pe transportatori în medie un milion de euro pe zi, potrivit oficialilor industriei de profil. În aceste condiții, guvernul vrea să reia proiectul unui sens giratoriu suspendat peste intersecția dintre Șoseaua de Centură, Prelungirea Ghencea și continuarea sa cu drumul județean către Domnești, acesta fiind cel mai aglomerat sector de drum de pe centura ocolitoare a Bucureștiului.
Lucrările la construcția noului pasaj suprateran, care va avea o lungime de peste 500 de metri, ar putea demara în toamna acestui an, pentru a fi terminate în următorii doi ani.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu