Ucraina va cere un nou bailout de la FMI

Cu economia în scădere, deficitul bugetar în creștere, micșorarea rezervelor băncii centrale și datorii externe ridicate, guvernul Ucrainei speră să obțină în toamnă un nou pachet de asistență financiară, de 15 miliarde de dolari, de la FMI.

Vicepremierul Serhiy Arbuzov se așteaptă ca un acord „pe termen lung“ cu FMI să fie semnat în toamnă, scrie Financial Times, care citează surse din presa ucraineană.

Bailout-urile de miliarde de dolari primite de la instituția financiară de la Washington au ținut pe linia de plutire Ucraina în timpul și imediat după recesiunea din 2009, iar cum acum perspectivele economice sunt sumbre, autoritățile vor să deblocheze negocierile cu FMI pentru a primi noi fonduri.

Economia are probleme mai mici decât în perioada recesiunii globale din 2009, când PIB-ul a picat cu 15%. Economia a scăzut cu „doar“ 1,1% în cel de al doilea trimestru, în ritm anualizat, însă guvernul se confruntă cu un deficit bugetar în creștere, redu­cerea rezervelor băncii centrale și datorii externe ridicate, un mix despre care analiștii spun că s-ar putea transforma într-o criză bugetară gravă.

După ce a intrat în recesiune la jumătatea anului trecut, economia ucraineană a crescut cu 0,6% în primul trimestru, com­parativ cu cele trei luni ante­rioare. Scăderea din al doilea tri­mestru a fost de 0,4% în raport cu primele trei luni ale anului.

Economia este în continuare foarte vulnerabilă la șocurile externe. Producția industrială s-a contractat cu 5,3% în primul semestru din cauza cererii slabe pentru oțel și alte exporturi. Sectorul agricol s-a descurcat mai bine, dar este puțin probabil ca producția de cereale să amortizeze problemele industriei.

Programul anterior de asistență financiară, de 15 mld. dolari, a fost înghețat în 2011 din cauza eforturilor neconvingătoare pentru reformarea economiei. În calea unui acord cu FMI stă încăpățânarea de durată a Kievului de a nu începe durerosul proces prin care să reducă subvenționarea prețurilor gazelor naturale folosite de gospodării. Nu este clar dacă oficialii sunt pregătiți să accepte această condiție.

Bancherii din Kiev spun că hryvnia, moneda națională, este sub presiune și văd ca ridicată probabilitatea devalorizării ei în următoarele luni.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru