Ungaria este hotărâtă să forțeze băncile să-i ajute pe cei care și-au luat locuință cu credite în valută și nu-și pot plăti ratele

Guvernul ungar este hotărât să elimine rapid de pe piață, cu sau fără colaborarea băncilor, creditele în valută și în special pe cele contractate pentru achiziționarea locuințelor, reducând o povară care macină puterea de cumpărare a peste un sfert de milion de familii. Budapesta vrea astfel să se asigure că băncile nu pun presiuni pe debitorii care nu-și pot rambursa datoriile din cauza unor „motive externe precum deteriorarea cursului de schimb“.

Ministrul economiei Mihaly Varga a transmis băncilor, într-un interviu televizat, că un program de asistență pentru debitorii în valută va fi implementat cu sau fără participarea lor voluntară. Me­sajul nu este nou, dar este pentru prima dată când vine din partea unui oficial de rang înalt.

Până acum membrii guvernului au adoptat o poziție moderată. În acest context, băncile din Ungaria, în marea lor ma­joritate cu proprietari din afara țării, au la dispoziție până pe 23 august să vină cu o soluție pen­tru transformarea creditelor în valută în împru­mu­turi în monedă străină, scrie cotidianul Magyar Nemzet.

Dacă guvernul ajunge la o soluție de compromis cu băncile, iar Varga a specificat că singura soluție accep­tabilă pentru Ungaria este convertirea din valută în forinți, aceasta va fi înaintată Parlamentului în toamnă.

Ministerul Economiei a anunțat că au început deja consultările cu reprezentanții băncilor pentru stabilirea unei modalități de retragere a creditelor ipotecare în valută contractate pentru achiziția de locuințe. În comunicatul ministerului este menționat numărul de 570.000 de ipoteci în monedă străină, însă Magyar Nemzet a aflat că guvernul nu are suficiente resurse pentru a-i ajuta pe toți debitorii cu credite în valută și de aceea vor fi eliminate gradual doar creditele ipotecare pentru locuințe.

Statul îi va ajuta doar pe cei care nu-și pot plăti datoriile din cauza unor contracte sau produse „rele“

Potrivit comentariilor lui Varga, pachetul de asis­tență va fi proiectat în principal pentru a-i ajuta pe cei care au contractat credite ipotecare pentru a-și cumpăra o locuință, și nu pe cei care și-au ipotecat locuința pentru a primi un împrumut de consum.

Aceasta înseamnă că planul guvernului va afecta aproximativ 226.000 de contracte de împrumut, însumând echivalentul a șase miliarde de euro, potrivit calculelor Thomson Reuters, care se bazează pe datele din iunie ale băncii centrale.

„Retragerea acestora din urmă s-ar putea face în alt mod“, a spus ministrul, explicând că unii debitori au cumpărat locuințe pentru profit, iar pe aceștia guvernul nu-i poate ajuta, notează Portfolio.hu. De asemenea, statul îi va asista doar pe aceia care nu-și pot plăti datoriile din cauza unor contracte sau produse „rele“.

Afirmațiile rezonează cu cele ale Ministerului de Justiție condus de Tibor Navracsics potrivit cărora cli­enții „nu pot fi puși la plată“ dacă nu-și pot ram­bursa datoriile din cauza unor motive „externe“ pre­cum creșterea cursului de schimb, scrie Bloomberg. Navracsics, care este și vicepremier, spune că această rațiune justifică modificarea contractelor.

Tibor Navracsics, ministrul justiției: Clienții “nu pot fi puși la plată” dacă nu-și pot rambursa datoriile din cauza unor motive “externe” precum creșterea cursului de schimb

Varga: Eu trebuie să reprezint statul, inclusiv pe acele persoane care nu s-au îndatorat

Varga a explicat că „produsele de credit nocive“ trebuie retrase de pe piață, dar a subliniat că deficitul bugetar trebuie ținut sub pragul de 3% din PIB cerut de tratatele UE și prin urmare guvernul are spațiu restrâns de manevră. „Eu trebuie să reprezint (în negocieri – n.r.) statul, inclusiv pe acele persoane care nu s-au îndatorat sau care au luat credite în forinți și acum sunt atente la cum acționează statul folosind banii contribuabililor“, a spus Varga.

Împrumuturile în franci elvețieni constituie aproape jumătate din datoriile gospodăriilor din Ungaria și majoritatea au fost contractate înainte de 2008, când ratele erau mai mici decât la creditele în forinți.

Între timp a venit criza, economia ungară a intrat în recesiune, Budapesta a pierdut accesul la piețele de finanțare externe, iar forintul s-a depreciat substanțial față de franc. Ratele la creditele în franci au crescut pe măsură și odată cu ele numărul creditelor neperformante.

Indiferent de ce soluție se va găsi, băncile va trebui să suporte costurile în parte sau chiar în întregime.

În Croația, justiția s-a implicat în problema cre­ditelor în valută cu o instanță de judecată hotărând că băncile trebuie să transforme creditele ipotecare în franci elvețieni în împrumuturi în moneda locală, deoarece când au încheiat contractele nu i-au informat pe clienți că dobânzile vor crește dacă francul se apreciază. Decizia a venit la câteva zile după intrarea Croației în Uniunea Europeană.

Viktor Orban transformă huiduielile din afară în aplauze acasă

La Comisia Europeană, la Fondul Monetar Internațional și la companiile multinaționale premierul ungar Viktor Orban (foto) este văzut adesea ca un politician populist imprevizibil care acționează contrar a ceea ce este așteptat de la un lider european. Dar Orban își construiește cu criticile din exterior reputația de apărător al suveranității naționale, scrie agenția Thomson Reuters.

În loc să se prefacă rănit de aceste critici, premierul le folosește pentru a alimenta ideea înrădăcinată printre ungurii mai conservatori că țara duce o luptă pentru a-și proteja identitatea și valorile de opresiunea străină. Ideea vine din trecut. De-a lungul istoriei de 1.100 de ani, Ungaria, ca de altfel multe dintre națiunile vecine, a fost invadată de mongoli, turci, armata nazistă și cea sovietică. Prin acordurile internaționale semnate după Primul Război Mondial, Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu. Diferența față de națiunile vecine este că Ungaria s-a transformat dintr-o națiune dominantă a unui mare imperiu într-un stat mic de la periferia Europei.

Pentru mulți unguri, instituțiile internaționale care atacă politicile contemporane ale Budapestei sunt noul opresor.

Administrația lui Orban promovează ideea că Ungaria, cu cele zece milioane de locuitori, este în conflict cu marile instituții din afară. Luna trecută, guvernul a trimis scrisori cetățenilor în care scrie că „Ungaria a câștigat o luptă importantă” când Bruxellesul a scos țara de pe lista membrilor UE aflați sub procedura de deficit excesiv. Campania a costat 2,5 milioane euro. Guvernul a lansat, de asemenea, o campanie pentru care și-a rezervat pagini întregi în ziarele naționale în care a anunțat că ieșirea din procedura de deficit excesiv este o victorie pentru toți ungurii “asupra celor de acasă și din străinătate care ne-au vrut înfrângerea”. Bruxellesul este critic la adresa măsurilor neconvenționale prin care Budapesta își reduce deficitul bugetar.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru