Președintele Fed a SUA, Ben Bernanke, consideră că nimeni nu înțelege cu adevărat evoluția prețului aurului, care a provocat băncilor centrale din întreaga lume pierderi de 545 de miliarde de dolari în urma devalorizării deținerilor, față de un nivel record al cotațiilor atins în 2011."Nimeni nu înțelege cu adevărat prețurile aurului și nu am pretenția că eu le-aș înțelege cu adevărat", a declarat Bernanke în timpul unei audieri din luna iulie în comitetul bancar al Senatului, transmite Bloomberg.
Bernanke este absolvent de studii economice al Harvard College și Massachusetts Institute of Technology și a condus Rezerva Federală în timpul crizei financiare, cea mai mare produsă după Marea Depresiune.
Băncile centrale, care dețin 18% din cantitatea totală de aur existentă la nivel mondial, vor cumpăra în acest an până la 350 de tone, în valoare de circa 15 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Consiliului Mondial al Aurului, cu sediul la Londra.
În 2012, băncile centrale au cumpărat 535 de tone de aur, cel mai mult după 1964.
Rusia este cel mai mare cumpărător, rezervele sale urcând cu 20% de când cotația aurului a atins un nivel record de 1.921,15 dolari uncia, în septembrie 2011. De atunci, cotația aurului a scăzut cu 31%.
În timp ce băncile cumpără aur, investitorii și-au pierdut încrederea în metalul prețios, ca rezervă de valoare.
În acest an, valoarea produselor financiare garantate prin aur a scăzut cu 43%, respectiv cu 60,4 miliarde de dolari, provocând pierderi managerului de fonduri John Paulson, potrivit datelor Bloomberg.
Miliardarul George Soros și-a vândut în acest an deținerile de produse financiare garantate cu aur tranzacționate la bursă (exchange traded funds-ETP), iar companiile miniere producătoare de aur și-au revizuit în scădere valoarea activelor cu cel puțin 26 de miliarde de dolari.
Prețul aurului a coborât cu 21% în acest an, fiind tranzacționat luni la circa 1.318,29 dolari uncia la bursa din Londra, și se îndreaptă spre cel mai mare declin după 1981.
Oficialii băncilor centrale, responsabili de protejarea economiilor de inflație, programează deseori neinspirat investițiile în aur, cumpărând scump și vânzând ieftin. Astfel, și-au redus deținerile când cotația aurului a atins un minim al ultimilor 20 de ani în 1999, iar în următorii nouă ani prețul s-a mărit de patru ori.
Băncile centrale au devenit cumpărători neți de aur chiar înainte ca prețul să atingă un nivel maxim în 2011.
0 comments :
Trimiteți un comentariu