Marile puteri și Iranul au pecetluit în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Geneva, un prim acord istoric în vederea împiedicării extinderii programului nuclear iranian, însă Washingtonul și Teheranul au afișat imediat divergențe asupra problemei îmbogățirii uraniului, relatează AFP.După cinci zile de negocieri-maraton la Geneva și o cenzură mediatică totală asupra atmosferei și evoluției discuțiilor, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton a anunțat „un acord asupra unui plan de acțiune“ cu privire la controversatul program nuclear iranian. Ea se afla în mijlocul celor șase șefi ai diplomațiilor țărilor din Grupul 5Ă1 (China, Franța, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite și Germania) și Iranului Mohammad Javad Zarif .
Simultan, la Washington, într-o intervenție solemnă la Casa Albă, președintele american Barack Obama a oferit asigurări că acest acord obținut cu greu „barează calea“ Republicii islamice către o bombă atomică.
Președintele Barack Obama a spus că va face totul - inclusiv să recurgă la forță -, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare. Occidentalii și israelienii suspectează Teheranul că ascunde scopuri militare în spatele programului nuclear civil, lucru negat de regimul iranian.
Obama a avut grijă să catalogheze acest acord interimar pentru o perioadă de șase luni drept o „primă etapă importantă“, subliniind asupra unor „enorme dificultăți“ care persistă în acest dosar ce provoacă tensiuni în cadrul comunității internaționale de un deceniu. Omologul său iranian Hassan Rohani, un moderat care a lansat o politică de deschidere către Occident după ce a fost ales președinte în iunie, a salutat o înțelegere care va „deschide noi orizonturi“.
Ministrul său de Externe, Zarif, a salutat „un rezultat important, dar (care) este doar un prim pas“.
„Am creat o comisie comună pentru supravegherea aplicării acordului. Sper că cele două părți vor putea avansa într-un mod care să poată să restabilească încrederea“, a declarat ministrul, referindu-se în special la Teheran și Washington, care și-au întrerupt relațiile diplomatice în aprilie 1980.
Zarif a reafirmat totodată „dreptul inalienabil“ al țării sale la îmbogățirea uraniului. Textul de la Geneva conține o „referire clară, potrivit căreia îmbogățirea va continua“, a subliniat ministrul, foarte aplaudat de presa numeroasă și delegația iraniene, la Geneva.
Dreptul la îmbogățirea uraniului nu este menționat în Tratatul de Neproliferare (TNP), semnat de Iran.
Această problemă se află în centrul îngrijorărilor occidentalilor și israelienilor, care se tem că uraniu îmbogățit la nivelul de 20% ar putea să fie utulizat de către regim pentru a obține uraniu îmbogățit la nivelul de 90% în scopuri militare, în pofida dezmințirilor Teheranului. Iranul afirmă că acest uraniu este destinat reactorului său de cercetare și unor scopuri medicale.
Urmând după Zarif în fața presei, duminică în zori, secretarul de Stat John Kerry a părut să-l contrazică. Acordul de la Geneva, a insistat el, „nu spune că Iranul are dreptul la îmbogățirea (uraniului), orice-ar spune anumite comentarii de interpretare“.
„Iranul a acceptat să își suspende îmbogățirea uraniului la un nivel de peste 5%. Iranul a acceptat să-și degradeze sau să-și convertească stocul de uraniu îmbogățit la nivelul de 20%“, a precizat Kerry, care a evocat „o primă etapă“ dinaintea unei viitoare „faze mult mai dificile“.
Kerry, promotorul reluării negocierilor directe israliano-palestiniene, a vrut totodată să asigure Israelul, care s-a opus în mod feroce în aceste ultime săptămâni oricărei relaxări a sancțiunilor impuse inamicului său declarat.
Un acord nuclear „complet va face lumea (...), partenerii (Statelor Unite) din regiune și aliatul israelian mai sigure“, a promis secretarul de Stat. În contextul în care relațiile americano-israeliene traversează o criză, Kerry a declarat că „nu există nici cea mai mică diferență între (pozițiile) Statelor Unite și Israelului cu privire la obiectivul final, care este acela ca Iranul să nu dețină bomba nucleară“.
Reacția israelienilor nu s-a lăsat așteptată. Biroul premierului Banjamin Netanyahu a denunțat un „acord prost care oferă exact ceea ce Iranul voia, și anume ridicarea semnificativă a sancțiunilor și menținerea unei părți semnificative a programului său nuclear“.
Cele cinci zile de negocieri s-au desfășurat într-un mare hotel la Geneva, în care au fost cazate toate delegațiile. Diplomații și experții din cadrul Grupului 5Ă1 au negociat începând de miercuri, în urma unui eșec la începutul lui noiembrie, după care li s-au alăturat miniștrii lor de Externe.
Marile puteri și Iranul se aflau în căutarea unui acord interimar pentru o perioadă de șase luni, care să aducă garanții asupra caracterului pașnic al programului nuclear, în schimbul unei relaxări „limitate“ a sancțiunilor care sufocă economia iraniană.
Președintele Obama a oferit asigurări că sancțiunile „cele mai dure vor continua să fie aplicate“, însă a îndemnat din nou Congresul să se abțină să adopte noi măsuri cu carcter punitiv împotriva Teheranului.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu