
După dizolvarea Pactului de la Varșovia din 1991, care a dus la prăbușirea Uniunii Sovietice, speranța generală era ca statele membre să scape de sărăcie și să ajungă la nivelul de viață mai ridicat al Europei de Vest.
Pentru un timp, statele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semnificativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între așa-numitele „economii de tranziție“ și statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil.
Totuși, evoluția a stagnat, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a susținut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piață, avertizează că diferența rămasă nu va putea fi depășită, ceea ce este unul dintre cele mai șocante verdicte ale analiștilor.
BERD consideră că presiunile interne pentru reforme structurale au dispărut, iar creșterea productivității va fi modestă în următorii 10 ani. Potrivit băncii, pentru descătușarea pieței forțelor de muncă era necesară creșterea competitivității.
Spre deosebire de alte piețe emergente, economiile de tranziție s-au aflat în imposibilitatea de a crește prin acumulare de capital sau prin generalizarea învățământului primar, pentru că erau țări în care investițiile au fost mari relativ la PIB și educația era deja la un nivel avansat.
Înlocuirea planificării centralizate a fost singurul câștig real, analizează FT.
Dereglementarea este esențială pentru creșterea economică, însă, după cum observă și BERD, există anumite constrângeri care împiedică reformele.
Cel mai mare obstacol în fața reformelor este repre-zentat de voința liderilor locali care nu vor să renunțe la confortul cu care s-au obișnuit în vechiul regim.
Presiune externă
Pentru depășirea acestei rezistențe este necesară presiunea externă. Ultimul deceniu a demonstrat că aspirația de a se alătura organizațiilor europene puternice, precum Uniunea Europeană, poate reprezenta deschiderea către reforme și către schimbare.
Desigur, nici măcar legăturile internaționale și comerțul liber nu sunt suficiente pentru a schimba unele instincte de bază. Spre exemplu, Ucraina a înghețat legăturile comerciale cu UE. În aceste cazuri, UE trebuie să găsească interlocutori care doresc să evite repetarea greșelilor din trecut.
Încetinire a creșterii economice
În perioada 200-2008, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creștere medie de 4,3% în Europa Centrală și 5,4% în Europa de Sud-Est, în timp ce în zona euro creșterea era de 2%, iar Germania, cea mai puternică economie a Europei, avea o creștere de 1,6%, potrivit unor date ale Raiffeisen Research citate de Bloomberg.
Campioni ai creșterii economice în această perioadă au fost Belarus, Rusia și Ucraina, state care nu sunt în Uniunea Europenă, cu creșteri anuale medii de 8%, 7% și respectiv 6,9%.
Pentru anii 2014 și 2015 însă, analiștii Raiffeisen Research prognozează o încetinire a creșterii economice în Europa Centrală și de Est, cuplată cu o revenire la creștere solidă în Vest.
Rezultatul prognozat de analiști pentru 2015 arată creștere economică de 2,5% în Germania, 2% în zona euro și creșteri similare în Ucraina, Belarus și Rusia.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu