Verdict șoc în Financial Times: „Obosite“ de tranziție, țările din Europa de Est ar putea să nu mai ajungă din urmă Vestul

Deși au recuperat o bună parte din decalajul față de țările europene din Vest, statele din fostul Bloc Sovietic sunt încă departe de nivelul de trai din Occident, iar încetinirea reformelor ar putea să le împiedice să ajungă vreodată la acest nivel, scrie Financial Times într-un editorial publicat la finalul acestei săptămâni, text care nu mai lasă nicio speranță Europei de Est, catalogând-o drept „rătăcită în tranziție“.

După dizolvarea Pactului de la Varșovia din 1991, care a dus la pră­bușirea Uniunii Sovietice, spe­ranța ge­nerală era ca statele mem­bre să sca­pe de sărăcie și să ajungă la nivelul de viață mai ridicat al Eu­ropei de Vest.

Pentru un timp, sta­tele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semni­ficativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între așa-numitele „eco­no­mii de tran­ziție“ și statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil.

Totuși, evoluția a stagnat, iar Banca Europeană pentru Recons­trucție și Dezvoltare (BERD), care a susținut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piață, avertizează că diferența rămasă nu va putea fi depășită, ceea ce este unul dintre cele mai șocante verdicte ale analiștilor.

BERD consideră că presiunile interne pentru reforme structurale au dispărut, iar creș­terea producti­vității va fi modestă în următorii 10 ani. Potrivit băncii, pentru descă­tușarea pieței forțelor de muncă era necesară creșterea competitivității.

Spre deosebire de alte piețe emergente, economiile de tranziție s-au aflat în imposibilitatea de a crește prin acumulare de capital sau prin generalizarea învățământului primar, pentru că erau țări în care investițiile au fost mari relativ la PIB și educația era deja la un nivel avansat.

Înlocuirea pla­nificării centralizate a fost singurul câștig real, analizează FT.

Dereglementarea este esențială pentru creșterea economică, însă, după cum observă și BERD, există anu­mite constrângeri  care îm­pie­dică reformele.

Cel mai mare obsta­col în fața reformelor este repre-zentat de voința liderilor locali care nu vor să renunțe la confortul cu care s-au obișnuit în vechiul regim.

Presiune externă

Pentru depășirea acestei rezis­tențe este necesară presiunea ex­ternă. Ultimul deceniu a de­monstrat că aspirația de a se alătura orga­nizațiilor europene puternice, precum Uniunea Europeană, poate reprezenta deschiderea către re­forme și către schimbare.

Desigur, nici măcar legăturile internaționale și comerțul liber nu sunt suficiente pentru a schimba unele instincte de bază. Spre exemplu, Ucraina a înghețat legă­turile comerciale cu UE. În aceste cazuri, UE tre­buie să găsească interlocutori care doresc să evite repetarea greșelilor din trecut.

Încetinire a creșterii economice

În perioada 200-2008, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creștere medie de 4,3% în Europa Centrală și 5,4% în Europa de Sud-Est, în timp ce în zona euro creșterea era de 2%, iar Germania, cea mai puternică economie a Europei, avea o creștere de 1,6%, potrivit unor date ale Raiffeisen Re­search citate de Bloomberg.

Campioni ai creșterii economice în această perioadă au fost Belarus, Rusia și Ucraina, state care nu sunt în Uniunea Europenă, cu creșteri anuale medii de 8%, 7% și respectiv 6,9%.

Pentru anii 2014 și 2015 însă, analiștii Raiffeisen Research prog­no­zează o încetinire a creșterii eco­nomice în Europa Centrală și de Est, cuplată cu o revenire la creștere solidă în Vest.

Rezultatul prognozat de analiști pentru 2015 arată creș­tere eco­nomică de 2,5% în Ger­ma­nia, 2% în zona euro și creșteri si­milare în Ucraina, Belarus și Rusia.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Misăilă