BERD a găsit 12 fisuri în guvernanța corporativă a băncilor

Remunerațiile executivilor cu poziții senioare în băncile de importanță sistemică nu sunt suficient aliniate cu un management prudent al riscului, comitetele de audit nu sunt destul de independente, iar consiliile de supraveghere și comitetele de risc sunt insuficient implicate în configurarea apetitului de risc și a profilului de risc al băncilor, relevă o evaluare realizată de BERD în privința măsurii în care băncile mari din România au adoptat cele mai bune practici în materie de guvernanță corporativă.

Din 36 de aspecte analizate, băncile locale au nevoie de măsuri de remediere la 12 capitole. Pe tot atâtea segmente evaluarea a constatat implementarea celor mai bune practici, în timp ce pentru restul rezultatele indică o anumită nevoie de reformă.

Evaluarea se bazează pe date din chestionarele completate de bănci, BNR, ARB și firme de avocatură și reflectă situația din 2011.

Spre deosebire de băncile din Ungaria și Bulgaria, cele din România nu înregistrează nicio zonă foarte vulnerabilă de guvernanță care să impună măsuri de remediere semnificative.

Totuși, băncile locale mari înregistrează cele mai mari deficiențe pe zona de raportare, BERD identificând nerespectarea celor mai bune practici în privința publicării de informații pe site-urile băncilor și a cadenței raportărilor.

Punctele slabe ale băncilor în materie de guvernanță corporativă

remunerația executivilor din poziții de senior nu este pe deplin aliniată cu un management prudent al riscului

independența auditorilor externi nu este în totalitate susținută de consiliile de supraveghere și de comitetele de audit

comitetele de audit nu sunt total independente

consiliile de supraveghere și comitetele de risc nu sunt suficient de implicate în configurarea apetitului de risc și monitorizarea profilului de risc al băncilor

consiliile de supraveghere nu sunt destul de independente în raport cu managementul și acționarii care dețin controlul băncilor

responsabilitățile directorilor băncilor și ale acționarilor nu sunt suficient de clar definite

consiliile de supraveghere nu au un rol suficient de activ în dezvoltarea și aprobarea obiectivelor strategice și a bugetelor băncilor

consiliile de supraveghere ale subsidiarelor de bănci străine nu sunt pe deplin în poziția de a controla efectiv operațiunile băncilor locale

băncile nu publică toate informațiile-cheie de guvernanță pe site-urile proprii

nu fac rapoarte regulate privind chestiuni de guvernanță

nu există o corelație suficientă între volumul de informații făcute publice și mărimea, complexitatea, structura acționariatului și profilurile de risc ale băncilor



Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican