România ar putea adopta moneda euro cel mai probabil în 2021, orizontul îndepărtându-se deoarece trebuie recuperate decalaje legate de nivelul de trai sau productivitate, iar analiștii spun că este nevoie de creșterea economiei cu 3-4% pe an pentru ca acest orizont să fie credibil.Guvernul și BNR nu au mai avansat o nouă țintă pentru trecerea la euro, de când a devenit clar că data de aderare 2015 va fi ratată, și din cauza turbulențelor din Europa.
Analiștii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale și fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Premierul Victor Ponta a declarat recent că perioada 2018-2020 este un orizont realist pentru intrarea în zona euro, iar România urmărește cu prudență Polonia, țară mult mai avansată în ceea ce privește reformele structurale.
„Dacă ne grăbim să ajungem în zona euro fără să convergem în termeni reali cu nivelul de trai și productivitatea muncii nu vom putea să facem față la eventualele șocuri ce apar din exteriorul sau din interiorul zonei euro. O țară trebuie să fie pregătită atunci când intră în zona euro pentru că, odată intrată, nu poate evolua. Dacă ești foarte slab, nu poți să faci față concurenței. Este cert că aici nu funcționează principiul «Aruncă-l în apă și va învăța să înoate», ci principiul «Aruncă-l în apă și se va îneca sigur»“, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, la conferința anuală organizată de Asociația Analiștilor Financiari Bancari (AAFBR). El a arătat că Grecia și Portugalia au arătat că ipoteza emisă atunci când zona euro s-a extins din dorința politică potrivit căreia fiind în interiorul zonei euro se va accelera convergența reală s-a dovedit a fi falsă.
Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, țări mai puțin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenței la euro pentru țările care nu sunt pregătite și necesitatea unor reforme profunde. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia și Ungaria, și-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro. Polonia a anunțat că nu va intra în uniunea monetară până când problemele de aici nu-și găsesc rezolvare. În Ungaria, ministrul economiei a atenționat că țara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii și să-și întărească economia după modelul propriu. Și Bulgaria a înghețat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la deteriorarea condițiilor economice și la agravarea crizei din zona euro.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a arătat că România trebuie să facă reforme și convergență reală, indiferent de adoptarea sau neadoptarea euro. Iar reformele înseamnă costuri pe termen scurt, uneori și costuri economice și politice.
Ce ar trebui să facem ca să trecem la euro în 2020?
România are nevoie de creștere economică de peste 2% pe an pentru a converge spre clubul zonei euro, consideră analiștii. „O creștere economică de 3-4% minimum este absolut necesară pentru a avea convergență reală rezonabilă și într-un interval de timp nu foarte îndepărtat. Convergența reală nu vine de la sine. Mai este mult de muncă în termeni de reforme structurale. Dacă economia din zona euro și economia Europei cresc cu 1-2% și România crește tot cu 1-2%, nu se produce nicio convergență“, a afirmat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Analiștii și-au ajustat prognozele de creștere economică pentur acest an spre 2,5-3%, după ce anul trecut plusul economiei a fost de doar 0,7%.
Însă, agricultura foarte bună „maschează“ o performanță semnificativ mai slabă a economiei în 2013 față de 2012, după cum susțin unii economiști.
În ceea ce privește criteriile de convergență nominală specificate în Tratatul de la Maastricht, România îndeplinește deja criteriile legate de deficitul bugetar (2,9% din PIB în anul 2012, sub limita de 3% din PIB), datoria publică (aproape 38% din PIB în 2012, sub limita de 60% din PIB) și nivelul inflației (1,2%, maxim 2,5%), România nu respectă criteriul privind rata dobânzilor pe termen lung, care depășesc cu aproape două puncte procentuale pragul stabilite de oficialii europeni.
Însă, cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergență reală, respectiv PIB-ul redus pe cap de locuitor și structura economiei, unde agricultura reprezintă 6-7% din PIB, dar utilizează un sfert din forța de muncă a României.
Eugen Sinca, analist-șef al BCR, a arătat că pentru anii următori, ce vor preceda aderarea României la zona euro, convergența reală va fi o provocare majoră.
„BCR vede posibilă aderarea la zona euro undeva în jurul anilor 2020. România ar avea nevoie de o creștere a PIB superioară nivelului din prezent. Reforma companiilor de stat și reformarea agriculturii ar putea adăuga 1-2 puncte procentuale la PIB potențial. Inflația va fi de 3-4% în următorii 5 ani. Nu ne putem aștepta la inflație de 1-2%. Convergența la zona euro va implica presiuni în creștere asupra prețurilor de consum“, consideră Sinca.
Dacă facem o evaluare a economiei românești din punct de vedere al criteriilor de convergență reală vedem că s-au făcut progrese, însă decalajele care există între noi și celelalte economii indică nerespectarea pe deplin de către România a acestor criterii de competitivitate și productivitate, care reprezintă cele mai importante criterii de convergență reală“, a spus Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen. Printre soluțiile posibile Libocor a adus în discuție reformele structurale, productivitatea muncii și competitivitatea.
Toate cele 12 țări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin Tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia, Estonia, Cipru și Malta, au trecut deja la euro.
Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, țările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puțin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naționale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variație de plus/minus 15% față de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergență sunt legate de stabilitatea fiscală, stabilitatea prețurilor și a ratelor dobânzilor.
Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht - deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante trei țări din zona euro.
Când va trece România la euro?
România ar putea adopta moneda euro cel mai devreme în anul 2018, dar cei mai mulți analiști consideră că anul intrării României în zona euro va fi 2021, conform opiniilor exprimate de participanții la un sondaj intern în cadrul Asociației Analiștilor Financiar - Bancari din România (AAFBR). Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre România și țările zonei euro reprezintă o provocare majoră în anii următori, în opinia multor analiști participanți la sondaj.
Creșterea economică ar putea încetini la 2% în anul 2014, de la o valoare estimată de 2,4% în acest an. Previziunile pentru creșterea economică din anul 2014 variază între un minim de 1,5% și un maxim de 3%. Rata inflației ar putea urca la 3,1% în luna decembrie 2014, de la un nivel prognozat de 2% în luna decembrie 2013. Estimarea privind cursul de schimb al leului față de euro este de 4,45 în luna decembrie 2013 și 4,50 în luna decembrie 2014. Prognozele analiștilor pentru luna decembrie 2014 variază între 4,10 și 4,70.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu