
Cele 12 rețele străine au mâncat an de an din cota de piață a micilor magazine de bloc, a chioșcurilor și a alimentarelor care au fost astfel de multe ori forțate să tragă obloanele.
La polul opus, lanțurile internaționale au deschis magazine pe bandă rulantă, în fiecare din ultimii ani fiind inaugurate peste 100 de unități. În acest context, comerțul modern a ajuns de la o pondere de doar 10% în 2000 la 49% anul trecut și la 53% în 2013.
Comerțul modern, o piață de 7-8 mld. euro, a reușit în mai puțin de două decenii să “muște” mai bine de jumătate din comerțul local. Expansiunea agresivă pe formatele clasice - hipermarketuri, supermarketuri și magazine de tip discount - pe de-o parte și dezvoltarea de formate de proximitate pe de alta au dus la dispariția multor jucători mici, alimentare, chioșcuri și magazine de bloc dezvoltate de antreprenori locali. Astfel, doar Carrefour și Mega Image au dezvoltat peste 100 de unități pe format de proximitate cu brandurile Express și Shop&Go.; Aceste magazine au ajuns, potrivit datelor companiei de cercetare de piață Gfk să aibă o pondere de 2% în vânzările din comerțul local, fața de 0% în urmă cu un an. Vânzările anuale ale magazinelor moderne de proximitate pot fi astfel estimate astfel la circa 300 mil. euro.
Istoria comerțului modern local a început să se scrie în 1996 când a intrat pe piața locală Metro Cash&Carry; adus de grupul german în parteneriat cu omul de afaceri Ion Țiriac. Astăzi pe piață sunt 12 rețele de comerț modern, toate străine.
Hans Dewaele, șeful Procter&Gamble; în România, spunea recent că două treimi din vânzările companiei pe care o conduce vin din comerțul modern. În Vest, din comerțul modern vin 85-90% din vânzări. Șeful celui mai mare producător de bunuri de larg consum din România este însă încrezător că și în România se vor obține cifre similare. El nu oferă însă un orizont de timp, spunând că este nevoie de dezvoltarea sistemului logistic și a infrastructurii.
Belgianul spunea că în prezent comerțul modern se extinde puternic și merge tot mai aproape de oameni, în cartierele dormitor. În acest context, o parte dintre antreprenorii locali dispar și o parte devin parteneri ai marilor rețele. Expansiunea lor nu trebuie văzută în sens negativ pentru că ei nu fac evaziune fiscală, plătesc taxe și angajează.
În România comerțul este echilibrat împărțit între lanțurile internaționale și de micii comercianți. La polul opus, în Austria spre exemplu, primii dețin aproape 80% din piață. O situație similară este și în Cehia, o piață care a ieșit din comunism acum circa două decenii, la fel ca și România.
0 comments :
Trimiteți un comentariu