Sutele de mii de protestatari ieșiti în stradă în ultimele zile arată că ucrainenii au trecut peste apatia de după revoluția furată de acum aproape zece ani și sunt hotărâți să schimbe modul în care le este condusă țara. Președintele Viktor Ianukovici, obiectul furiei populației, este părăsit treptat de oligarhii care l-au sprijinit la putere după ce a încercat să suprime cu forța demonstrațiile și oscilează între Rusia și China pentru a găsi banii necesari evitării falimentului țării. Între timp, Ucraina, unul dintre cele mai populate state din Europa, se îndreaptă spre o criză valutară și de putere.De la alegerea sa în 2010, președintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost susținut la putere de doi stâlpi, apatia populației și donatorii bogați. Sutele de mii de protestatari care au umplut zilele trecute piața centrală din Kiev sunt cea mai vizibilă dovadă a nemulțumirii față de modul în care președintele își conduce țara după regulile proprii. Inaukovici pare că își pierde și cealaltă sursă de putere, oligarhii, iar dacă aceștia nu mai sprijină puterea, guvernul va cădea cu siguranță, scrie revista americană Slate.
Marșul Ucrainei spre Rusia și îndepărtarea acesteia de UE sub ghidajul președintelui au fost doar bulgărele care a provocat avalanșa de proteste. Ceea ce vor ucrainenii este să schimbe modul în care țara lor este condusă, iar dovada în acest sens este că demonstrațiile au devenit mai intense după răspunsul în forță dat de autorități. Oamenii s-au săturat de jocurile elitei politice și de modul greșit în care econonomia le este gestionată. La nouă ani de la Revoluția Portocalie, ucrainenii vor să aibă un cuvânt de spus în alegerea viitorului țării, notează Jana Kobzova, analist la institutul de cercetare londonez European Council on Foreign Relations.
Ținta revoltei este întreg sistemul politic, caracterizat de politici economice greșite, profit ușor și rapid din afaceri speculative și corupție. Actualul sistem a apărut în urmă cu 20 de ani, iar Revoluția Portocalie nu a reușit să-l anihileze. Elita politică a rezistat atât de mult timp deoarece a avut resursele necesare.
Jocul dublu al politicienilor ucraineni pentru banii Rusiei și a Uniunii Europene
Politicienii au folosit bugetul de stat și afacerile cu Rusia, în special pe cele cu gaze naturale, și s-au folosit de vrajba dintre Bruxelles și Moscova într-un joc geopolitic cu scopul de a lua bani de la amble părți. Aceste resurse sunt pe cale să sece, iar UE și Rusia par să se fi săturat să mai hrănească cu bani Kievul.
Imagini video cu violența cu care autoritățile au încercat săptămâna trecută să calmeze demonstrațiile au motivat zeci de mii de oameni să iasă pe străzi în weekend. Apoi au apărut zvonuri că șeful de personal al lui Inaukovici, Serhiy Lyovochkin, a demisionat în semn de protest. Lyovochkin are relații strânse cu cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, Dmytro Firtash, și controlează unul dintre cele mai populare canale de televiziune din țară, Inter. Postul a renunțat brusc la cenzurarea protestelor pro-europene și sâmbătă seara a dedicat o jumătate de oră imaginilor cu polițiști atacând demonstranții, ceea ce sugerează că Lyovochkin l-a abandonat pe președinte. Exemplul Inter a fost urmat de alte mijloace de informare influente, toate controlate de oligarhi.
Unii diplomați europeni cred că protestele îl vor forța pe președintele Ucrainei să semneze în martie tratatul de comerț liber cu UE după refuzul surprinzător de săptămâna trecută. Alții cred însă că tensiunile vor crește, iar Ianukovici va înăbuși protestele folosind forța.
„Aș spune că Fecioara (protestele pro-europene) va fi pacificată în următoarele câteva săptămâni“, a declarat pentru EUobserver un diplomat al UE. Între timp, liderii ucraineni au început să justifice folosirea forței. Dacă președintele alege forța, va putea conta pe sprijinul Kremlinului. Președintele Rusiei Vladimir Putin a caracterizat protestele din Ucraina ca fiind nu „o revoluție, ci mai degrabă pogromuri“, „pregătite cu atenție de grupuri militante bine antrenate“.
Disperarea îl trimite pe Ianukovici în China
Ianukovici apropie Ucraina de Rusia nu din prietenie, ci din disperare. Nicio altă națiune nu a suferit mai mult din cauza comunismului sovietic decât ucrainenii. Milioane de oameni au murit în foametea comandată de Moscova în anii 1930. Dar acum Moscova i-a promis Kievului gaze ieftine și credite mari, de 15 miliarde de dolari, restructurarea datoriilor și achiziții de active dacă în locul acordului cu UE alege uniunea vamală a Rusiei, potrivit presei ucrainene. Ucraina nu exclude apropierea de UE, dar acesteia îi cere la schimb zece miliarde de euro.
Bruxellesul are însă reguli stricte în privința țărilor pe care le ajută, mai ales la capitolul democrație. Ieri Ianukovici a plecat în China în căutare de fonduri și investiții. Beijingul a alimentat fosta republică sovietică cu împrumuturi de 10 miliarde de dolari, dar Kievul trebuie să găsească mai mult de 17 miliarde de dolari anul viitor pentru a plăti gazele importate din Rusia și rambursa datorii, notează Thomson Reuters. Ucraina trebuie să ramburseze în 2014 datorii de 60 de miliarde de dolari, echivalentul unei treimi din PIB. Dar obligațiunile Ucrainei s-au prăbușit, randamentul acestora a atins un nivel record, iar riscul de creditare a devenit cel mai ridicat din Europa după ce autoritățile de la Kiev au folosit forța pentru a dispersa protestatarii. Guvernatorul băncii centrale Ihor Sorkin s-a văzut nevoit să ceară populației să nu-și retragă depozitele și a promis că va face orice pentru a păstra stabilitatea financiară, inclusiv prin intervenții pe piața valutară.
De ce are nevoie Rusia de Ucraina
Principalul obiectiv de politică externă al președintelui Rusiei Vladmir Putin este de a consolida și lărgi sfera de influență a țării pentru a îngloba majoritatea republicilor fostei URSS în contextul în care economia Rusiei este dependentă de exporturi scumpe, în special de materii prime, și importuri ieftine, pentru a crește. Ucraina, cu o populație de 45 de milioane un teritoriu vast bogat în resurse și legături economice strânse cu Rusia, ar fi nestemata coroanei imperiului rus. Pentru elita conducătoare a Rusiei, Ucraina reprezintă „ultimul bastion“, pe care Moscova nu-l poate lăsa cucerit de UE. Pentru elita rusă este imposibil de imaginat trupe NATO limitând influența vestică a Rusiei la malul fluviului Nipru, scrie eurodialogue.org. De asemenea, în 2017 expiră înțelegerea prin care Ucraina permite flotei ruse din Marea Neagră să folosească drept bază orașul Sevastopol din Peninsula Crimeea, „orașul gloriei militare ruse“.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu