2013, anul în care presa a pornit războiul contra evaziunii fiscale

Știrea a fost publicată miercuri, 8 ianuarie 2014, 06:25 în categoria

2013, anul în care presa a pornit războiul contra evaziunii fiscale Ce au în comun oligarhii ruși cu trezorierul de campanie al președintelui francez Francois Hollande? Sau bogătașii Greciei cu familia președintelui autocrat al Azerbaidjanului Ilham Aliyev?

Cu toții se regăsesc într-o bază de date cu beneficiarii a 130.000 de conturi în paradisuri fiscale, cunoscută ca „Offshore Leaks“, pusă la dispoziția presei de Gerard Ryle, reporterul australian care conduce Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, cu sediul la Washington, scrie EUobserver.

Consorțiul a dat acces la aceste date unui număr de 80 de entități media din întreaga lume. În urma relatărilor din presă care au urmat acestor dezvăluiri, Herbert Stepic, directorul general al băncii austriece Raiffeisen Bank International, a demi­sionat. Presa a arătat că el deținea în secret firme cu sediul în Caraibe.

De asemenea, în Franța imaginea președintelui Hollande a avut de suferit după ce presa a dovedit că fostul său tre­zorier de campanie Jean-Jacques Augier a deținut acțiuni la companii înregistrate în paradisuri fiscale.

Rușinea a fost și mai mare deoarece informațiile despre Augier au ieșit la suprafață în aceeași perioadă în care Jerome Cahuzac, pe atunci ministrul bugetului, a recunoscut că timp de 20 de ani a ascuns 600.000 de euro în conturi din străinătate.

Între timp, o investigație privind activele deținute în paradisuri fiscale de un fost ministru macedonean, Zanko Cado, publi­cată pe site-ul EuObserver în octombrie a scos la lumină că ministrul a avut un rol decisiv în prăbușirea unor companii de stat din Serbia. Dezvăluirile făcute prin publicarea „Offshore Leaks“ au dat un imbold acțiunilor autorităților europene pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisarul UE pe fiscalitate Algirdas Semeta a spus că investigațiile l-au ajutat în propriile demersuri. „Cetățenii din statele membre au început să fie mult mai atenți la cum pot colecta țările lor taxele care trebuie plătite conform legilor naționale. După părerea mea, «Offshore Leaks» poate fi identificată ca principalul declanșator al acestor acțiuni“, a spus el.

După ofensiva presei au început să se miște și autoritățile

Ceea ce a urmat a aruncat un strop de lumină în zone care până acum erau com­plet opace. Premierul Marii Britanii David Ca­meron a forțat câteva din para­disurile fiscale din Caraibe aflate sub protecție britanică să semneze o inițiativă de transparență fiscală.

Elveția a renunțat la unele dintre regulile sale privind secretul bancar și a semnat acorduri bilaterale cu SUA și Marea Britanie privind datele bancare ale evazioniștilor fiscali urmăriți de auto­ritățile din cele două state. De ase­menea, Elveția este pe cale să ajungă la un acord cu  Germania după ce înțelegerea inițială a fost respinsă de parlamentul german pentru că acoperea o arie prea restrânsă. Austria și Luxemburg sunt ultimele țări care nu au semnat acordul dintre statele UE privind schimbul automat de date bancare și se încăpățânează să reziste, deși au promis că vor semna până la sfârșitul anului trecut.

În pofida presiunilor din partea Comisiei Europene și a altor state membre, Viena și Luxemburgul au rămas ferme pe poziție, motivând că vor să aștepte până când Elveția, Liechtenstein, Monaco, Andorra și San Marino semnează acordul.

În paralel, publicarea „Listei Lagarde“ a arătat că 2.000 dintre cei mai bogați greci au conturi nedeclarate în Elveția, în timp ce Grecia, țară salvată de la faliment prin programe de asistență fi­nan­ciară externă, se luptă din greu să aducă la buget venituri din taxe.

Lista poartă numele directorului general al Fondului Monetar Inter­național Christine Lagarde, fost ministru de finanțe al Franței. Ea este cea care a oferit informațiile autori­tăților grecești în 2010, însă acestea nu au luat măsuri contra evazioniștilor.

În pofida scurgerilor de informații și a propunerilor UE, firmele de consultanță financiară continuă să creeze noi „structuri discreționare“ pentru a le permite celor bogați și companiilor mari să își continue vechile obiceiuri de a plăti taxe foarte mici sau chiar deloc.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican

0 comments :

Trimiteți un comentariu