Crizele din SUA și Europa au inversat globalizarea financiară și mută polii de putere economică spre țările emergente

Știrea a fost publicată miercuri, 8 ianuarie 2014, 06:25 în categoria

Crizele din SUA şi Europa au inversat globalizarea financiară şi mută polii de putere economică spre ţările emergente Crizele din SUA și Europa au adus fluxurile monetare din sistemul financiar la același nivel cu cel din urmă cu zece ani și au inversat astfel procesul de globalizare a sectorului financiar, marcând mutarea polilor de putere economică spre economiile emergente și departe de băncile europene, potrivit unei analize realizate pentru Financial Times.

Studiul realizat de McKinsey Global Institute scoate în evidență încetinirea dramatică a fluxurilor transfrontaliere de capital și cum criza creditelor ipotecare subprime din SUA și criza datoriilor din zona euro amenință globalizarea sistemului financiar mondial, ridicând semne de întrebare în privința revenirii fluxurilor la maximele de dinaintea crizelor. De asemenea, rezultatele analizei trezesc temeri privind ritmul revenirii economice din țările cu industrie avansată.

La mijlocul anului 2007, anul declanșării crizei economice și financiare mondiale, intrările de capital în economiile membre ale G20 (grupul celor mai avansate economii din lume) erau echivalente cu aproape 18% din PIB-ul cumulat al acestor țări. La mijlocul anului trecut, nivelul a fost de 4,3%. Astfel, evaluate în dolari, intrările transfrontaliere de capital în țările G20 au scăzut cu 67,5% în perioada analizată.

„Este normal ca fluxurile de capital să fie mai mici decât în anii de boom. Ceea ce este surprinzător este magnitudinea scăderii. În loc să asistăm la revenirea acestora, vedem stagnare“, a explicat Susan Lund, analist al McKinsey.

Ea a avertizat că efectele scăderii vor fi simțite la nivelul economiei reale și că există posibilitatea ca „procesul de globalizare financiară să nu-și revină niciodată la forma pe care o cunoaștem“.

Mai multă stabilitate

Analiza arată nu doar că fluxurile de capital au scăzut, ci și că alcătuirea acestora s-a modificat substanțial. Contracția se datorează în mare parte slăbiciunilor din sistemul bancar, în special problemelor băncilor europene. Creditarea s-a contractat, iar finanțarea din partea băncilor s-a retras în spatele granițelor naționale, rezultatul fiind o proporție mai mică a împrumuturilor acordate de bănci în fluxurile transfrontaliere de capital.

Pe de altă parte, în urma prăbușirii creditării bancare, fluxurile sub forma investițiilor directe străine au acum o pondere mai mare decât aveau înaintea crizei, ceea ce ar putea aduce stabilitate mai mare în viitor având în vedere că aceste investiții reflectă intenții pe termen lung.

Deși contracția fluxurilor de capital poate fi un semn că economia mondială intră, în cel mai bun caz, într-o fază de creștere economică anemică, rolul lor în stimularea creșterii economice este controversat.

Practicile speculative precum împrumutarea de fonduri din economii cu dobânzi mici pentru a le investi în active cu randamente mai mari din alte țări s-au dovedit a fi foarte profitabile pentru investitorii internaționali, spune Helene Rey, profesor de economie la Școala de Afaceri din Londra.

„Dar ce beneficii au adus aceste fluxuri restului lumii? Nu este clar ce beneficii au adus bunăstării aceste fluxuri. Având în vedere creșterea incredibil de mare a fluxurilor de capital începând cu 1995, dacă ar fi existat câștiguri pentru economie în ansamblu, ar fi trebuit să le putem aduna până acum“, a concluzionat ea.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu