Banca centrală a Elveției nu plătește dividende pentru prima dată în istorie după ce a pierdut 10 mld.dolari din cauza devalorizării aurului

Știrea a fost publicată marți, 7 ianuarie 2014, 18:44 în categoria

Banca centrală a Elveţiei nu plăteşte dividende pentru prima dată în istorie după ce a pierdut 10 mld.dolari din cauza devalorizării aurului Banca centrală a Elveției a anunțat o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru anul 2013, cauzată în principal de devalorizarea aurului, astfel că instituția cu sediul la Zurich a anulat plata dividendelor, pentru prima dată în istoria sa de 107 ani, potrivit Wall Street Journal.

Rezervele de aur ale Băncii Naționale Elvețiene s-au devalorizat anul trecut cu 16,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al instituției.

Datorită câștigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari.

Pe lângă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane și către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăți sunt finanțate din profit.

Prețul aurului a scăzut anul trecut cu aproape 30%, cel mai puternic declin din 1981, și a atins în luna decembrie nivelul de 1.195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani.

Aurul a provocat astfel pierderi pentru prima dată în ultimii 12 ani, afectând colecționari de monede, bănci centrale sau investitori de renume precum miliardarul american John Paulson.

Băncile centrale înregistrează probabil cele mai mari pierderi.

Deținerile de aur ale băncilor centrale s-au depreciat în primele 10 luni ale anului trecut cu 350 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Wall Street Journal, care se bazează pe datele Fondului Monetar Internațional.

Pe de altă parte, dacă investitorii, inclusiv băncile centrale, nu vor vinde aurul pe care îl dețin la prețurile actuale, pierderile vor rămâne pe hârtie.

Majoritatea băncilor centrale acumulează rezerve de aur pentru a genera încredere în moneda locală sau ca strat suplimentar de protecție față de șocuri financiare, acordând mai puțină atenție performanțelor metalului prețios pe burse.

Statele Unite dețin cele mai mari rezerve de aur din lume, de 8.133,5 tone la finele lunii noiembrie, potrivit FMI. Rezervele SUA nu sunt însă evaluate la prețul pieței, ci prin lege: Trezoreria evaluează aurul pe carel deține la 42,22 dolari pe uncie, ultima modificare a acestui nivel datând din 1973.

În urma volatilității de anul trecut, cei mai cunoscuți investitori în aur, John Paulson și George Soros, și-au redus semnificativ deținerile de active pe piața aurului. Multe state dezvoltate și-au redus de asemenea deținerile de aur în ultimul deceniu, preluate predominant de băncile centrale din țări cu economii emergente, care au apelat la metalul prețios în încercarea de a-și diversifica rezervele, constituite predominant în dolari și alte valute.

Rezervele de aur ale băncilor centrale la nivel global sunt evaluate la 1.350 miliarde de dolari la finele lunii octombrie, în urcare cu 60% față de nivelul din anul 2008.

Banca centrală a Elveției deținea peste 1.000 tone de aur la sfârșitul lunii septembrie.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Vlad Popescu

0 comments :

Trimiteți un comentariu