Săptămână după săptămână, ziarele publică articole cu titluri dătătoare de speranță: Microsoft, PayPal, Fujitsu și multe alte companii își accelerează investițiile în Irlanda, creând mii de locuri de muncă în condițiile în care rata șomajului se apropie de niveluri record, potrivit CNBC.Există o problemă, însă: numărul celor care sunt calificați este redus. În unele cazuri, companiile au fost nevoite să recruteze personal cu pregătire potrivită în afara țării. După o criză economică de cinci ani, aceasta este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă Irlanda și multe alte țări europene. Sute de mii de oameni care și-au pierdut locurile de muncă și mulți tineri care se alătură forței de muncă descoperă că nu au pregătirea necesară pentru uriașul număr de locuri de muncă bazate pe inovație ce apar pe continent.
„Asistăm la o îngrijorătoare lipsă a aptitudinilor potrivite, ceea ce înseamnă că un număr însemnat de șomeri nu sunt pregătiți pentru noile locuri de muncă“, arată Glenda Quintini, economist în cadrul OCDE.
Angajatorii se plâng de mult timp că absolvenții nu au aptitudinile de care au nevoie. Însă un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii avertizează că această nepotrivire dintre ceea ce oferă piața muncii și pregătirea absolvenților s-a accentuat în Europa după declanșarea crizei. Cei care au fost disponibilizați în cele mai afectate sectoare, de la construcții la cel financiar, au în față o lungă perioadă în care vor trebui să se pregătească pentru alte domenii, în timp ce prea puțini absolvenți care intră pe piața muncii au ales domeniile ingineriei, științei sau tehnologiei pentru piața locurilor de muncă bazate pe inovație ce se află în continuă creștere.
Această situație are efecte importante asupra procesului de redresare economică, în condițiile în care zona euro se confruntă cu rate ale șomajului care se mențin la peste 12%. Acest lucru poate împiedica revenirea la o rată de creștere însemnată și ar putea în același timp genera “costuri economice și sociale semnificative”, potrivit Comisiei Europene.
Organizația Internațională a Muncii merge chiar mai departe, avertizând că această discrepanță ar putea prelungi perioadele de creștere a șomajului și reduce eficacitatea intervențiilor de natură strategică menite să stimuleze creșterea.
În jur de două milioane de locuri de muncă din UE rămân neocupate, un număr aproximativ neschimbat față de 2010, potrivit Eurostat. Un studiu publicat în noiembrie anul trecut de Eurofound, divizia de cercetare a UE, arată că în pofida recesiunii, aproape 40% din companii au anunțat că întâmpină dificultăți în a găsi angajați cu aptitudini potrivite, comparativ cu 37% în 2008 și 35% în 2005.
Problema este deosebit de pronunțată în cazul companiilor care se bazează pe inovație, companii ce generează locuri de muncă într-un ritm rapid în condițiile în care toate sectoarele economiei se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie. Până în 2015, aproximativ 900.000 de locuri de muncă din domeniul IT și cel al tehnologiei comunicațiilor ar putea rămâne neocupate în UE, avertiza recent Comisia Europeană.
Guvernele și companiile din întreaga Europă își accelerează eforturile de a pregăti șomerii pentru o explozie a numărului de locuri de muncă având legătură cu domeniul tehnologiei. În același timp, există din ce în ce mai multe campanii prin care se încearcă atragerea studenților către matematică, inginerie și știință.
În Irlanda, guvernul a introdus o serie de programe care să facă astfel de domenii mai atractive în momentul în care au apărut primele semne de îngrijorare cu câțiva ani în urmă. Atunci, rata șomajului se situa în jurul nivelului de 14% după un colaps economic care a distrus locuri de muncă din sectorul construcțiilor, sector în care lucrau aproximativ un sfert din populația masculină tânără a țării.
Multinaționalele din domeniul tehnologiei și social media au continuat să investească în Irlanda, atrase de nivelul extrem de scăzut al impozitului corporatist, de 12,5%, din această țară și de forța de muncă vorbitoare de limba engleză. Multe dintre acestea au fost însă nevoite să caute în afara țării absolvenți cu aptitudini potrivite, în ciuda faptului că rata șomajului din Irlanda se situa în jurul nivelului de 12,5%.
Situația s-a agravat vara trecută, când CEO-ul PayPal din Irlanda, Louise Phelan, a admis faptul că firma sa a recrutat din 19 alte țări pentru 500 de poziții din centrul său din Dundalk din cauza lipsei de aptitudini lingvistice în rândul irlandezilor. În această vară, Fujitsu, cu 800 de angajați în Irlanda, a dezvăluit faptul că a fost nevoită să recruteze specialiști din străinătate.
Aproximativ jumătate din locurile de muncă din domeniul IT din Dublin erau ocupate de personal din străinătate. Potrivit lui Paul Sweetman, director al ICT Ireland, un grup de lobby din domeniul afacerilor, parte a strategiei Irlandei este de a-și spori atractivitatea ca destinație pentru investiții atrăgând oameni talentați din întreaga lume către sectorul tehnologiei.
Lipsa de personal cu o pregătire corespunzătoare a împiedicat companiile cu sediul în Irlanda să-și “pună în aplicare în mod eficient strategiile de business”, ceea ce a generat riscul scăderii productivității și încetinirii ritmului de creștere, potrivit unui raport recent al companiei Accenture.
În cazul tuturor țărilor, și nu numai Irlandei, această situație a fost generată parțial de scăderea atractivității pregătirii universitare din domeniul tehnologiei după criza dot-com de la începutul anilor 2000, arată Regina Moran, director al Fujitsu în Irlanda. În Irlanda, oamenii s-au îndreptat cu precădere către domeniul construcțiilor sau turismului, care au înflorit la mijlocul deceniului.
Ian Sharpe, de exemplu, a muncit aproape 15 ani în domeniul hotelier până când criza l-a lăsat fără loc de muncă în 2010. A trăit mai apoi din ajutor de șomaj căutându-și fără rezultat un loc de muncă. Anul trecut, acesta s-a înscris într-un program de reorientare profesională lansat de guvern. Într-un final, a reușit să-și găsească un loc de muncă.
Astfel de programe nu sunt lipsite de probleme, însă Sharpe arată că nu vrea să împărtășească soarta multora dintre prietenii săi care cu cât au rămas mai mult timp fără un loc de muncă, cu atât le-a fost mai dificil să reintre pe piața muncii.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu