Țările europene cu probleme fac pași îndrăzneți pe piețele de finanțare și reîncep să se îndatoreze, deși datoriile nu le-au scăzut în criză, ci riscă să crească din cauza deflației

Costurile de finanțare ale Spaniei, Portugaliei, Italiei și Irlandei, țări ale căror probleme financiare amenințau până nu demult să rupă zona euro, sunt acum mai mici ca oricând în timpul crizei datoriilor europene, iar Grecia vrea ca de anul acesta să le calce pe urme, ceea ce ar marca ieșirea Europei din criză, cel puțin din perspectiva piețelor de finanțare. Însă în anii de tăieri bugetare și reforme dure pentru reducerea îndatorării, datoriile acestor state au continuat să crească, iar acum un nou pericol care planează asupra zonei euro, deflația, le-ar putea face să crească și mai mult. Iar singurul lucru care protejează aceste țări de atacurile investitorilor sunt câteva cuvinte.

Scăderea randamentelor obligațiu­nilor suverane, adică ale costu­rilor de finanțare, ajută în teorie la stimularea creșterii economice în Spania, Portugalia, Irlanda și Grecia prin ieftinirea creditării pentru afaceri și prin reducerea nevoii de măsuri de austeritate care ar reteza și mai mult puterea de cumpărare a populației.

„PIIGS (porcii, în traducere din engleză) pot acum zbura“, descrie situația Holger Schmieding, analist la banca Berenberg, folosind un acronim pe care criticii îl folosesc pentru grupul de țări Portugalia, Irlanda, Italia și Grecia, țări aflate la periferia zonei euro și sever lovite de criza datoriilor suverane, scrie Bloomberg.

Grecia este îndrăzneață

Yieldurile obligațiunilor spaniole cu scadența la cinci ani s-au redus săptămâna trecută pe piața secundară la 2,23%, cel mai redus nivel de după ce această țară a intrat în zona euro.

Spania a ieșit recent din programul de bailout destinat băncilor. Economia spaniolă, devastată de prăbușirea pieței imobiliare, a ieșit din recesiune în al treilea trimestru al anului trecut.

Irlanda s-a împrumutat tot săptămâna trecută fără probleme prin prima emisiune de obligațiuni după ce țara a ieșit din programul de bailout general. De ase­menea, Portugalia va ieși în mai din programul de asistență financiară externă, dar această țară se finanțează deja de un an de pe piețele externe. Italia nu a încetat în timpul crizei să se împrumute pe piețe, însă costurile de finanțare au ajuns aproape de cota de pericol.

Cererea pentru obligațiunile zonei euro vine în mare parte de la investitorii care caută câștiguri mai mari pentru banii lor, consideră analiștii.

„Irlanda, Portugalia și Spania măr­șăluiesc înainte deoarece și-au făcut temele, au trecut prin programele de bailout, și-au implementat reformele, și încă din timp“, a remarcat Christian Schulz, economist la Berenberg, citat de AFP.

În Grecia, ministrul de finanțe Yannis Stour­naras, încurajat de îmbunătățirea si­tua­­ției de pe piețele de obligațiuni și de perspectiva re­venirii economiei pe creștere anul acesta - economia elenă nu a mai crescut din 2007 -, a declarat că Grecia ar putea vinde obligațiuni în a doua parte a acestui an. Accesul Greciei la piețele de finanțare internaționale este blocat din 2010. Randamentul obligațiunilor grecești cu scadența la 10 ani a scăzut de la 44% în martie 2012 la 7,6% săptămâna trecută.

Puterea cuvintelor lui Draghi a adus pace pe piețele de finanțare

Tot acest progres se datorează președintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care de 18 luni doar prin cuvinte a ținut sub control piețele financiare și le-a dat politicienilor europeni mai mult timp să rezolve problemele structurale ale economiilor, notează The Guardian. Prin legendarul discurs rostit în vara trecută, în care a promis că „va face tot ce-i stă în putere“ pentru a proteja zona euro, Draghi a prevenit ca Italia și Spania să fie înghițite de criza datoriilor.

Săptămâna trecută președintele BCE a asigurat că banca va menține relaxată politica monetară atât timp cât va fi posibil și că va acționa mai agresiv dacă va fi necesar. Motivul pentru care Draghi a ieșit cu un nou discurs este ușor de intuit. Revenirea economiilor din zona euro este practic invizibilă, șomajul este la cote record și, mai grav, excesul de capacitate și puterea euro împing zona euro spre deflație, termen care descrie declinul general al prețurilor.

Cercul vicios al deflației

La prima vedere, prețurile mai mici ar trebui să fie ceva bun, în special pentru populație, care astfel ar putea cumpăra mai mult, și deci aduce mai multă lichiditate în economie.

Însă deflația generală, manifestată la nivelul întregii economii, este periculoasă deoarece alimentează forțe care opresc activitatea economică. De asemenea, de­flația este îngrijorătoare pentru că este mai greu de combătut decât inflația, care poate fi controlată simplu prin majorarea do­bânzilor.

Spre exemplu, Japoniei i-a luat un deceniu pentru a ieși din ciclul deflaționist. Scăderea deflaționistă a prețurilor este periculoasă deoarece când prețurile scad populația are tendința de a amâna achizițiile în așteptarea unor prețuri și mai mici. Pe mă­sură ce cheltuielile se diminuează, scad și veniturile afacerilor, condiții în care in­vesti­țiile companiilor scad, numărul locurilor de muncă de reduce, iar încasările statului din taxele plătite de companii scad și ele. În cele din urmă, afacerile mai fragile dau faliment.

Deflația este periculoasă și pentru că face ca datoriile, atât cele suverane, cât și  cele ale companiilor și populației, să crească, forțând datornicii să-și con­centreze puterea financiară pe plata datoriilor, și nu pe achiziții și investiții. Toate acestea duc la șubrezirea economiei.

Înflația de bază (costul traiului excluzând alimentele și combustibilul) din zona euro este la minimul record de 0,7% și pe curs descendent, în condițiile în care puterea euro reduce prețul importurilor. În patru state din zona euro (din totalul de 18) – Grecia, Spania, Portugalia și Cipru – in­flația de bază este deja negativă. Ținta urmărită de BCE este de puțin sub 2%.

În SUA, riscurile deflaționiste au fost combătute prin reducerea dobânzilor și injectarea a zeci de miliarde de dolari în fiecare lună în economie de la începerea crizei. Aceeași strategie a fost adoptată și de Marea Britanie și de Japonia.

Șeful miniștrilor de finanțe din zona euro nu este îngrijorat de deflație și crede că prețurile vor începe curând să crească mai puternic

Inflația îngrijorător de redusă din zona euro a trezit temeri privind apariția deflației, dar de fapt acesta este un semn că economiile își revin din criză, a declarat președintele  Eurogroup Jeroen Dijsselbloem (

foto

) pentru postul american de televiziune CNBC.

„Inflația relativ scăzută din prezent face parte din faza în care ne aflăm acum, anume rezolvarea problemelor macroeconomice. Dacă îți întărești competitivitatea, dacă reușești să aduci la normal costurile cu forța de muncă – iar mai multe țări din zona euro fac exact acest lucru –, inevitabil ajungi la inflație scăzută“, a spus Dijsselbloem.

Însă inflația slabă face, de fapt, parte din etapa de revenire economică și de restructurare și este inevitabilă, a precizat oficialul. Dijsselbloem a asigurat că prețurile vor începe curând să crească mai puternic.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru