Câteva sute de studenți, masteranzi și absolvenți români din țară și din străinătate au fost prezenți miercuri-seară la gala de premiere a opt dintre colegii lor care învață la câteva sute sau mii de kilometri distanță de casă, organizată de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRL) la Palatul Parlamentului.Deși cei mai mulți dintre tinerii români care studiază în străinătate, pe teritoriul Europei, Americii de Nord sau al Asiei, se pregătesc în prezent la unele dintre cele mai bune instituții de învățământ din lume, ei încă spun că vor să se întoarcă și să își contruiască o carieră în țară, chiar dacă societatea nu vrea să le facă loc.
„De fiecare dată când ne întoarcem acasă auzim de la părinți și rude că nu ar trebui să ne gândim să rămânem pentru că nu suntem apreciați și că ne este bine acolo unde suntem. Vrem să venim într-o societate care este pregătită pentru o nouă generație de lideri, nu una coruptă, incompetentă și blazată“, spune Sebastian Burduja, președinte fondator al LSRS, absolvent de Stanford și Harvard și actualmente consultant în Washington la Banca Mondială. Cu toate că sunt și români care au studiat în străinătate și care și-au găsit, reîntorși în țară, un loc de muncă, clasa politică nu îi încurajează, spun ei, să revină și „hrănesc“ o societate care nu mai are repere. Sebastian Burduja, fiul lui Marinel Burduja, președinte executiv al Băncii Române pentru Credit și Investiții (actuala ATE Bank), a mai menționat că nu de puține ori LSRS a mers către autorități cu strategii sau programe de atragere a românilor plecați să studieze în străinătate, însă doar câțiva oameni politici au reacționat.
„Am plecat din țară la facultate în Germania pentru că domeniile care îmi plăceau, respectiv biochimia și biologia celulară, erau și cred că încă sunt subdezvoltate în România. Există o mare diferență între ceea ce se întâmplă în țară în sistemul de învățământ și ceea ce se întâmplă în Germania, unde orele de practică sunt cele mai importante. La noi încă se pune foarte mult accent pe teorie, care trebuie învățată, sigur, dar aplicațiile au valoare adaugată, sunt esențiale atât pentru cercetare, cât și pentru dezvoltarea anumitor terapii“, spune Michael Bogdan Mărgineanu, în prezent masterand la King Abdullah University of Science and Technology din Arabia Saudită, premiat cu mențiune la categoria studentul anului din Europa, nivel universitar. El este unul dintre tinerii care și-ar dori ca după ce își termină studiile postuniversitare, adică în termen de 5-7 ani, să se întoarcă acasă și să lucreze fie în cercetare, fie să își dezvolte propriile proiecte în biotehnologie prin care să ajute sistemul de sănătate din România.
50.000 de studenți școliți „afară“
În prezent, numărul tinerilor care au fost școliți pe băncile facultăților din străinătate variază între aproape 30.000 și 50.000 (cum nu există statistici oficiale, mai multe organizații cu activități educaționale, printre care și LSRS, înaintează date diferite), iar în fiecare an circa 7.000 de absolvenți de liceu se înscriu la o facultate din afara granițelor.
„Mi-ar plăcea să mă întorc, chiar dacă sunt conștient că în țară nu se investește în cercetare ca în alte părți. În SUA sau Austria majoritatea patentelor înregistrate sunt în biotehnologie și cercetătorii dezvoltă produse care chiar produc rezultate pentru societate. În momentul de față nu cred că dacă aș dezvolta un proiect pentru sănătate aș avea cum să îl și implementez în România, pentru că infrastructura nu mi-ar permite. Dar aș vrea să revin și să mă realizez în țară“, afirmă tânărul de 22 de ani.
Elena Sorina Lupu, o tânără de doar 21 de ani din Iași, a rămas să studieze în țară, la Universitatea Politehnica din București, mai mult dintr-o conjunctură nefericită. A vrut să plece în SUA, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), însă la bacalaureat a obținut o medie cu doar cinci sutimi mai mică decât cea impusă de universitate (9,5). Deși mai avea opțiuni, ea a preferat să rămână în țară, în mare parte și pentru că a auzit de la prieteni care studiau în străinătate că ciclul de licență este mai bine pus la punct în România.
„În America, din ce am înțeles, în facultate ai doar o privire de ansamblu asupra mai multor materii, dar nu aprofundezi ceva anume. Nu cred că la 19 ani îți poți da seama ce materii ar fi bune pentru cariera pe care ți-o dorești. Abia la master sistemul lor este mult mai bun decât cel de aici și voi fi nevoită să plec peste un an și jumătate pentru că vreau să studiez tehnologii spațiale, care la noi nu se fac. Asta îmi doresc să fac în continuare, să ajung să programez «creierul» sateliților, spre exemplu, și este de ajuns doar să învăț eu acasă. Dar nu mă gândesc acum să rămân definitiv în străinătate“, precizează Sorina Lupu, studentă la Facultatea de electronică, aleasă studenta anului din România în cadrul galei.
Ea este implicată în prezent într-un proiect derulat de Agenția Spațială Europeană, alături de alți nouă colegi, pentru care realizează o serie de experimente și studii.
Anul acesta, 44 de tineri români care studiază în străinătate au fost incluși pe lista finaliștilor galei, tineri care s-au remarcat în domenii precum informatică, medicină, matematică, artă sau biologie, însă au fost premiați și studenții anului din România.
Sînziana Mircea, 21 de ani, a plecat din România imediat după bacalaureat pentru a studia pian la Universitatea de Muzică și Dans din Köln (Germania) și spune că, în ciuda faptului că în Germania și în Marea Britanie (unde a fost ca student Erasmus) a întâlnit sisteme de învățământ mai flexibile și mai bine puse la punct, crede că ar putea să își construiască o carieră și în țară.
„În domeniul în care eu activez este la fel de greu să te afirmi în toate țările, nu este mai dificil sau mai ușor în România. Eu cred că am să mă întorc pentru că sunt destule exemple care îmi arată că pot reuși și în țara în care am crescut“, explică tânăra, aleasă studenta anului la arte.
La evenimentul organizat de LSRS pentru al cincilea an consecutiv, unde au participat în jur de 1.000 de persoane, au fost prezente și personalități precum Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, ministrul afacerilor externe Titus Corlățean, headhunter-ul George Butunoiu, senatorul PSD Mircea Geoană, ambasadorul Austriei la București Michael Schwarzinger sau ambasadorul Olandei la București Matthijs van Bonzel.
LSRS, înființată în anul 2009, are peste 8.000 de membri în 33 de filiale și reprezentanțe din întreaga lume.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu