FMI avea îndoieli că primul bailout al Greciei va funcționa încă de dinainte ca acesta să fie pus în aplicare, în 2010

Fondul Monetar Internațional avea îndoieli că primul plan de salvare stabilit pentru Grecia, cel din 2010, va fi eficient încă de dinainte ca acesta să fie activat, dar a acceptat aplicarea lui la presiunea țărilor pu­ternice din zona euro, potrivit unui docu­ment confidențial al instituției financiare internaționale obținut de publicația franceză Le Monde. Acum statul elen se îndreaptă spre al treilea bailout, potrivit presei ger­mane.

Datat 10 mai 2010, acest raport rezumă discuțiile tensionate dintre membrii boar­dului de directori al FMI legate de asistența financiară cerută de Grecia, aflată atunci în pragul falimentului.

„Chiar dacă toți susțin programul, mai mulți directori reprezentând țări din afara Europei aduc numeroase critici“, se arată în documentul citat. Pe cât de severe, criticile

s-au dovedit a fi pe atât de profetice. În acea vreme așa-numita „Troică“ a creditorilor internaționali, formată din Banca Centrală Europeană, Uniunea Euro­peană și FMI pentru a ajuta în lupta cu criza, i-a acordat statului elen un prim împrumut de 110 miliarde de euro, cerând în schimb imple­mentarea de reforme structu­rale și măsuri de austeritate.

Concepție dezastruoasă

Acest prim program a fost atât de prost conceput și calibrat, încât la începutul anului 2012 a fost stabilit un al doilea pachet, de 130 miliarde de euro, pentru a se preveni un dezastru financiar. De această dată, s-a aplicat și o restructurare a datoriilor, inclu­zând reducerea cu 50% a valorii obliga­țiunilor deținute de băncile creditoare ale țării. Și pentru că Grecia nu și-a revenit încă financiar, Germania are în vedere un al treilea bailout, de până la 20 de miliarde de euro, potrivit publicației Der Spiegel.

În iunie 2013, chiar FMI a recunoscut că datoria Greciei ar fi trebuit restructurată încă din 2010, deoarece operațiunea ar fi fost mai puțin dureroasă pentru greci. Or, documentul confidențial arată că anumiți economiști ai FMI, ca și unele dintre statele membre, erau deja convinși că restructura­rea era necesară în mai 2010.

„Riscurile extraordinar de ridicate ale programului sunt cunoscute de echipe, în special cele privind sustenabilitatea dato­riei“, menționează raportul.

„Mai mulți membri, Argentina, Brazilia, India, Rusia și Elveția, au regretat că planul nu include restructurarea datoriei cu im­plicarea creditorilor privați“, subliniază do­cumentul, unde este menționat că, potrivit Braziliei, „trebuie evitată salvarea credito­rilor privați de către instituțiile europene“. Sfaturile au fost urmate abia în 2012.

Discordie internă

În timpul discuțiilor, Australia a prevenit că Troica riscă să repete greșelile comise în timpul crizei asiatice din 1997, când reformele structurale impuse statelor s-au dovedit a fi contraproductive.

În fața acestor îngrijorări, Franța, Olanda și Germania au asigurat „că băncile lor comerciale s-au an­gajat să sprijine Gre­cia și să-și mențină expunerile“. Acest sprijin nu a împie­di-cat restructurarea da­to­riei grecești în 2012.

Raportul relevă, de asemenea, amploa­rea di­sen­siu­nilor dintre statele membre ale FMI și chiar din interiorul Troicăi. Estimă­rile de creștere economică, pe care a fost construit programul de redresare financiară, au fost catalogate ca prea optimiste de către China și Elveția.

Chiar misiunea FMI a fost pusă în dis­cuție. În teorie, FMI nu are voie să îm­prumute țările ale căror datorii publice le consideră nesustenabile.

În timpul dezbaterilor, mai multe țări în frunte cu Elveția s-au arătat surprinse că „echipele au modificat discret, fără apro­bare din partea consiliului“, criteriile care permit accesul la ajutoarele FMI, „crescând astfel riscul apariției efec­telor sistemice distructive pentru sistemul financiar interna­țional“. FMI a răspuns că a fost obligat să modifice condițiile pentru a putea veni în ajutorul Greciei.

„Se poate spune că însuși FMI nu s-a simțit liniștit cu acest plan, adoptat la presiunea statelor mari din zona euro, în frunte cu Germania“, a explicat europarla­mentarul belgian Philippe Lamberts.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru