Furtuna valutară lovește și Ungaria, o economie solidă, dar foarte îndatorată. Ar putea deprecierea forintului să aprindă un focar de criză la granițele României?

Știrea a fost publicată miercuri, 5 februarie 2014, 05:02 în categoria

Furtuna valutară loveşte şi Ungaria, o economie solidă, dar foarte îndatorată. Ar putea deprecierea forintului să aprindă un focar de criză la graniţele României? Furtuna valutară care lovește Turcia, Argentina și alte piețe emergente s-a extins și asupra Ungariei, țara cea mai îndatorată din estul Uniunii Europene, și a dus forintul la minimul ultimilor doi ani în raport cu euro chiar dacă economia ungară este mai solidă decât cele ale altor țări în curs de dezvoltare, semn al capacității mari de propagare a turbulențelor. Ar putea deprecierea forintului să activeze un focar de criză financiară chiar la granițele României? Are Ungaria forța necesară pentru a ține situația sub control?

Forintul a atins săptămâna trecută minimul ultimilor doi ani în raport cu euro și a rămas aproape de acest nivel, de 314 unități pentru un euro. Moneda maghiară s-a depreciat doar de două ori în ultimii șase ani la peste 310 unități pentru un euro, prima dată în 2008-2009, când criza mondială a cuprins piețele monetare și de capital, și apoi în 2011- începutul lui 2012, când criza datoriilor din zona euro a atins maximul de intensitate, potrivit Portfolio.hu.

Unii analiști cred că în fața deprecierii forintului banca centrală a Ungariei ar trebui să recurgă la măsuri șoc precum cele aplicate de Turcia, a cărei bancă cen­trală a majorat agresiv toate dobânzile săptămâna tre­cu­tă în încercarea de a stopa ieșirile masive de capital străin și de a stopa căderea liberă a monedei naționale, după ce in­ter­vențiile sale pe piața valutară s-au dovedit ineficiente.

„Dacă vreți să stabilizați moneda, acțiunea de bază este intervenția șoc asupra dobânzilor. O ma­jorare doar conformă cu așteptările pieței nu funcțio­nea­ză“, a explicat Luis Costa, analist la Citi, citat de CNBC.

De  unde vin vulnerabilitățile forintului, din interior sau din afară?

Moneda maghiară este mai expusă riscurilor decât monedele unora dintre țările emergente deoarece banca centrală a menținut forintul slab pentru a susține exporturile, principalul motor de creștere economică, a explicat Nicholas Spiro, directorul executiv al Spiro Sovereign Strategy, citat de CNBC.

„Forintul, evident, nu s-a prăbușit și foarte important este că banca centrală a Ungariei vrea o monedă mai ieftină. Economia Ungariei se bazează pe exporturi și de aceea are nevoie de o monedă foarte competitivă“, a spus Spiro. Pe de altă parte, a adăugat el, Ungaria „are un nivel ridicat al datoriilor denominate în valută mai ales pe piața ipotecară și nu a fost capabilă încă să rezolve această problemă într-o manieră convingătoare“.

Luis Costa consideră că ceea ce a determinat deprecierea forintul sunt îngrijorările legate de datoriile țării, care se apropie de 80% din PIB, de politicile economice neconvenționale ale Ungariei și de alegerile parlamentare care vor avea loc în aprilie.

La polul opus, premierul ungar Viktor Orban consideră că factorii externi au dus la deprecierea forintului. „Ar trebui să fim conștienți că statele în mod individual nu mai sunt responsabile de ratele de schimb ale monedelor lor“, a explicat Orban, citat de The Wall Street Journal. „Acesta este și cazul Ungariei. Economia țării este stabilă și puternică, iar în ceea ce privește perspectivele de creștere analiștii străini sunt chiar mai optimiști decât guvernul“, a adăugat Orban.

Intervenție pe piața valutară sau creșterea dobânzilor?

Dacă forintul rămâne la un nivel apropiat de 314 unități în raport cu euro până în 18 februarie, când este programată următoarea ședință de politică monetară a băncii centrale, Consiliul Monetar al băncii va menține, probabil, dobânda de politică monetară la 2,85%, potrivit unui sondaj realizat de Portfolio.hu și care include opiniile a 28 de analiști. Cei mai mulți dintre aceștia spun că banca centrală va majora dobânzile doar în situația în care forintul se va deprecia la 325-335 unități pentru un euro.

Totuși, majoritatea celor intervievați nu cred că moneda maghiară va scădea la acest nivel. Aproximativ 40% dintre analiști cred că banca centrală va majora dobânzile doar dacă forintul scade la 335-345 unități în raport cu euro. „Cred că forintul se poate deprecia la 330 unități pentru un euro, dar nu la 345 unități. Ungaria este puternică din punct de vedere fiscal, promisiunile sale de rambursare a datoriilor sunt credibile, forța de creștere economică este puternică, iar țara încă are excedent de cont curent. Aceștia sunt factori care vor ajuta forintul să nu atingă punctul critic“, consideră un analist londonez.

Un sfert dintre analiștii intervievați cred că banca centrală a intervenit deja pe piața valutară pentru a frâna deprecierea forintului. De asemenea, un sfert dintre ei cred că banca ar trebui să intervină pe piața monetară doar dacă forintul se depreciază îngrijorător sau în cazul unor fluctuații extreme. Unii dintre ei consideră chiar că nu are sens ca banca să intervină pentru a ține forintul la un anumit nivel și adaugă că mai importantă este reducerea volatilității.

Un număr de șase analiști intervievați cred că, pentru a stopa deprecierea forintului, banca centrală va interveni mai întâi pe piața valutară, iar dacă această măsură va fi ineficientă, va majora dobânzile, așa cum a făcut Banca Turciei.

Ce a făcut banca centrală până acum cu dobânda și de ce ar trebui ca situația din Ungaria să îngrijoreze?

Banca centrală a Ungariei a redus dobânda-cheie cu 415 puncte de bază, la 2,85% de la sfârșitul anului 2012. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus săptă­mâna trecută că banca ar putea să continue redu-cerea dobânzii în pofida furtunii valutare de pe piețele emergente. „Îngrijorător este tocmai faptul că banca centrală nu pare îngrijorată. În mod clar Ungaria nu este Turcia, dar pare destul de instabilă în acest moment“, a avertizat Spiro.

Ferenc Gerhardt, un oficial al băncii centrale ma­ghiare, a declarat că instituția nu va încerca deocamdată să sprijine forintul, chair dacă moneda este în dificultate. „Lucrurile au luat-o razna și nu se mai poate spune în ce direcție va evolua situația“, a spus Gerhardt. „Ar fi o greșeală dacă banca centrală ar acționa în orice direcție. Trebuie să vedem în ce direcție se îndreaptă jucătorii mari“, a explicat acesta.

Diferențe și asemănări între situația Ungariei și cea a Turciei

Diferențe:

Forintul este mai puțin expus decât lira turcească la riscul retragerilor de capital datorate reducerii achizițiilor de obligațiuni de către Rezerva Federală americană;

Ungaria are excedent de cont curent, un indicator la care se uită investitorii pentru a vedea cât de sănătoasă este economia unei țări, în timp ce Turcia are deficit și este dependentă de capitalul străin;

situația politică din Ungaria este cu mult mai stabilă decât cea din Turcia;

apartenența la Uniunea Europeană ar putea proteja Ungaria;

forintul ar putea avea de câștigat din revenirea economiei din zona euro anul acesta.

Asemănări:

Atât Ungaria, cât și Turcia au adoptat politici monetare laxe;

în ambele țări există îndoieli legate de independența băncii centrale;

ambele economii sunt sensibile la mișcările de pe piața valutară din cauza nivelului mare al datoriilor denominate în valută;

ambele țări vor organiza anul acesta alegeri.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2014



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor

0 comments :

Trimiteți un comentariu