Germania pregătește cel de-al treilea bailout și noi măsuri de austeritate pentru Grecia, o țară în care familiile și-au văzut veniturile tăiate cu 40% de la începutul crizei

După două bailout-uri, cele mai costisitoare din istoria Europei, după cea mai mare restruc­turare a datoriei din istoria omenirii și după șase ani de recesiune în care peste 20% din economie s-a evaporat, unul din șapte locuri de muncă a dispărut și unul din trei oameni a ajuns să fie amenințat de sărăcie, economia Greciei are nevoie de un nou bailout și de noi măsuri de austeritate, cel puțin așa consideră Berlinul.

În timp ce guvernul grec dădea asigurări că Grecia are șanse mari ca de anul acesta să revină pe piețele de finanțare externe, la care nu mai are acces din 2010, și să iasă din recesiune, ministerul german de finanțe pregătea un nou pachet de finanțare externă pentru Grecia de 10-20 miliarde euro și opțiunea unei noi restructurări a datoriilor, potrivit unor informații obținute de revista germană Der Spiegel.

Și acest al treilea pachet de bailout ar veni în schimbul implementării unor măsuri „riguroase“ de austeritate de genul celor care au adus șomajul la niveluri record și au adâncit recesiunea, remarcă The Gardian. Până în prezent Atena a implementat doar jumătate din măsurile promise în schimbul ajutoarelor internaționale.

Vestea despre noile ajutoare urmează unor informații apărute în presă despre discuții clandestine între ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble și mai mulți oficiali de rang înalt din UE legate de felul în care ar trebui tratate problemele Greciei, țară care a rămas veriga slabă a zonei euro, în pofida celor două bailout-uri interna­ționale de 240 miliarde euro.

Presa a sugerat că discuțiile  s-au concentrat pe nevoia de a acoperi deficitul de finanțare al țării și pe reticența guvernului de la Atena de a grăbi aplicarea reformelor structurale cerute de creditorii interna­țio­nali. Lipsa progresului este cauza suspen­dării negocierilor dintre Grecia și așa-numita „Troică“ a creditorilor – FMI, zona euro și BCE.

Grecia s-ar putea confrunta în următorii doi ani cu un deficit de finanțare de 15 mi­liarde euro, potrivit acestor creditori, cu banii cărora economia Greciei evită falimentul începînd cu 2010.

„Ei nu ating esențialul: Grecia nu are nevoie de un al treilea bailout, ci de restructurarea datoriei“

Guvernul de la Atena a votat bugetul pentru anul acesta fără aprobarea Troicăi.

Liberalizarea pieței muncii și a pieței farmaceutice se numără printre cele mai controversate măsuri a căror introducere a fost amânată.

După două bailout-uri, cea mai mare parte a datoriilor Greciei este deținută de guvernele europene. Însă nivelul acesteia, de 176% din PIB  – față de 120% din PIB la începutul crizei – reprezintă nu doar o barieră în calea investițiilor, ci și cauza probemelor economice.

Schaeuble a vehiculat ideea celui de-al treilea bailout încă de anul trecut, înainte alegerilor parlamentare din Germania, dar a exclus întotdeauna scenariul unei noi restructurări a datoriei, probabil pentru că băncile germane dețin cea mai mare parte a datoriei grecești. „Ceea ce este sigur este că orice alt ajutor va fi mai puțin costisitor decât orice ajutor a fost acordat până acum“, a spus ministrul într-un interviu publicat ieri de revista germană Wirtschaftswoche.

Opțiunea restructurării datoriei pre­văzută în documentul care detaliază noile planuri ar afecta de această dată în principal creditorii din sectorul public, notează Thomson Reuters.

„Ei nu ating esențialul: Grecia nu are nevoie de un al treilea bailout, ci de restructurarea datoriei“, consideră Giorgos Stathakis, profesor de economie și secretar în ministerul grec al dezvoltării. „Chiar și la FMI oamenii cu judecată acceptă că nu mai este loc de nicio ajustare fiscală. Pur și simplu nu mai este loc pentru noi tăieri și noi taxe, dacă acestea ne vor fi cerute“, a spus el.

FMI a explicat anul trecut că dacă statele din zona euro nu șterg o parte din datoriile Greciei, economia elenă se va sufoca.

În urma bailout-urilor internaționale și recesiunii, peste 20% din economia elenă s-a evaporat, majoritatea gospodăriilor și-au vazut veniturile tăiate cu 40%, iar aproape o treime din forța de lucru nu are loc de muncă.

Cum va afecta Grecia și Ciprul criza valutară de pe piețele emergente

Criza valutară prin care trece Turcia are efecte directe asupra Greciei și Ciprului, statele cel mai dur lovite de criza datoriilor suverane, scrie editorialistul Wolfgang Munchau de la Financial Times. Magnitudinea crizei valutare prin care trec câteva economii emergente nu este mare, dar este suficientă pentru a lovi Grecia și Ciprul. Turismul, una dintre principalele industrii ale celor două țări, concurează direct cu cel din Turcia. Grecia și Ciprul au trecut prin chinuri incredibile pentru a-și îmbunătăți poziția în fața concurenței prin reduceri de salarii și prețuri. Revenirea turismului este una din puținele evoluții încurajatoare din economiile lor, cufundate încă în recesiune. Însă deprecierea lirei turcești zădărnicește aceste planuri. Orice operator turistic care se va îndrepta către estul Mediteranei va găsi acum în Turcia prețuri mai mici. Deprecierea este un joc pe care Grecia și Ciprul nu-l pot câștiga. Aceste două economii folosesc euro, o monedă al cărei curs nu-l pot controla.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru