Bucureștiul „suspendat“: noi poduri și pasaje în Capitală. Centura rămâne o fata morgana

Cu un parc de 1,1 milioane de mașini, Bucureștiul a devenit în ultimii ani un oraș din ce în ce mai sufocat, în care ambuteiajele dau mari bătăi de cap șoferilor. După Revoluție, timp de aproape două decenii, fața Bucureștiului în materie de infrastructură nu s-a schimbat foarte mult, iar șoferii au continuat să depindă de pasajele construite de regimul comunist la Piața Unirii, Piața Victoriei sau Piața Muncii. Ce proiecte au autoritățile locale pentru îmbunătățirea infrastructurii orașului și cum vor contribui acestea la fluidizarea traficului?

Primăria Capitalei a început doar în ultimul deceniu să facă noi pași în construcția de pasaje sau poduri, în contextul în care dezvoltarea atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al numărului de locuitori a aglomerat și mai mult orașul.

În ultimii ani, în București s-au construit două pasaje de anvergură, Basarab și Pipera. Pasajul Basarab, cu o lungime de 1,9 kilometri și cu un cost care a ajuns în final la aproape 240 de milioane de euro, este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală și, în același timp, una dintre cele mai complexe lucrări supraterane. Pe de altă parte, pasajul Pipera, situat în nordul Capitalei, lângă stația de metrou Aurel Vlaicu, are o lungime de 470 de me­tri și a costat circa 33 de milioane de euro. Ambele pasaje au avut întârzieri considerabile în execuție.

Sunt însă pasajele o soluție pentru traficul din Capitală, având în vedere că Bucureștiul la aproape 25 de ani de la Revoluție nu are o șosea de centură cu două benzi pe fiecare sens decât pe 20 din cei 72 de kilometri ai drumului care înconjoară orașul?

„Asemenea propuneri (de construcții de pasaje în interiorul orașului - n.red.) sunt probabil soluțiile care vor funcționa. Cu toate acestea, se pare că realizarea unor lucrări atât de scumpe și care durează atât de mult ar putea să nu fie justificată din punct de vedere financiar. Bucureștiul nu are nici pe departe un volum de trafic atât de mare precum alte orașe europene și multe dintre aceste orașe funcționează la fel de bine fără astfel de pasaje“, afirmă Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie și construcții Epstein.

În prezent, Primăria Capitalei mai are în construcție alte trei proiecte de pasaje, cu o valoare cumulată de circa 180 mil. euro, potrivit datelor transmise de instituție.

Cu acești bani, șoseaua de centură ar putea fi modernizată de la un capăt la altul, dar Guvernul, care prin CNADNR gestionează acest drum, speră să convingă investitori privați să construiască din fonduri proprii inelul de sud al centurii, care ar urma astfel să fie taxat.

Ce construiește primăria?

Cel mai avansat proiect în construcție este pasajul Mihai Bravu-calea Văcărești, care va fi format din două poduri. Primul pod, cu o lungime de circa 675 de metri, este construit în proporție de 75% și ar urma să fie gata în aprilie sau mai anul acesta.

Povestea pasajului Mihai Bravu-calea Văcărești începe în 2011, când Primăria Capitalei a atribuit contractul de con­struire a acestui proiect firmei Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache. În 2012 însă, după ce Romstrade a intrat în insolvență, iar Iordache a fost arestat pentru suspiciuni de fraudare a unor fonduri europene în construcția unor autostrăzi, primăria a decis să rezilieze contractul de construcție.

Ulterior, abia după alte zece luni în care lucrările la pasaj au stagnat, primăria a ales un alt constructor, firma italienească Astaldi, într-un contract de circa 28 de milioane de euro.

În cazul celui de-al doilea pod al pasajului, lucrările nu au început încă, însă reprezentanții primăriei susțin că acesta va fi finalizat în aprilie anul viitor.

Un alt proiect aflat în prezent în construcție este străpungerea Splaiul Independenței-Ciurel, aflată în vestul Capitalei, care va costa aproape 130 de milioane de euro. Deocamdată însă, lucrările abia ce au început pe unul dintre cele patru segmente ce vor compune acest proiect, mai exact la pasajul suprateran din zona intersecției între Splaiul Independenței și Șoseaua Virtuții (cu un stadiu de execuție de doar 15% în prezent). Proiectul, construit de un consorțiu condus de germanii de la Max Boegl, va asigura legătura între Splaiul Independenței și autostrada București-Pitești printr-un drum de tip expres ce ar urma să treacă prin comuna Chiajna, devenind astfel o alternativă la bulevardul Iuliu Maniu.

Un alt proiect de pasaj care a fost demarat, dar care este încă la un stadiu de execuție extrem de mic, este cel de la Nicolae Grigorescu-splaiul Dudescu, aflat în estul Capitalei, ce va costa 20 de milioane de euro. Investiția cuprinde un pasaj rutier suprateran peste splaiul Dudescu și peste râul Dâmbovița, precum și un pasaj rutier la nivelul solului, peste râu. Un consorțiu condus de firma românească Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, construiește acest pasaj, realizat până acum în proporție de doar 6% (practic, au fost finalizate exproprierile și au început primele lucrări). Prin acest proiect Primăria ar vrea să lege inelul median de circulație, care între cartierele Titan și Berceni este întrerupt pe o porțiune de circa doi kilometri.

Planuri pentru încă cinci pasaje

Dincolo de proiectele deja începute și de stadiile lor de execuție, mai avansate sau mai puțin avansate, Primăria Capitalei mai are „pe hârtie“ alte cinci pasaje care ar putea rezolva o parte din problemele traficului din București. Totul depinde însă de disponibilitatea finanțării. Primăria Capitalei are în acest an un buget de circa 700 de milioane de lei (160 de milioane de euro), similar cu cel de anul trecut, pentru proiecte de infrastructură, printre investițiile prio­ritare numărându-se pasajul din Piața Presei Libere.

Demararea construcției acestui pasaj a stârnit mai multe controverse, Ordinul Arhitecților din București, spre exemplu, contestând această inițiativă a Primăriei Capitalei. Până la urmă însă, PUZ-ul proiectului a fost aprobat, iar lucrările ar urma să înceapă.

Un alt proiect pe care Primăria vrea să îl demareze este pasajul de la Piața Sudului, prima investiție de asemenea anvergură din infrastructura bucureșteană ce ar urma să fie finanțată prin fonduri europene. Primăria se află în prezent în faza finală de evaluare a ofertelor pentru construcția pasajului, care ar urma să continue din punctul de vedere al circulației cele două poduri ce vor fi construite la Mihai Bravu-calea Văcărești.

Încă trei proiecte „pe hârtie“ - pasajele de la Doamna Ghica, de la bulevardul Timișoara peste calea ferată și de la intersecția străzii Brașov cu bulevardul Ghencea - încă așteaptă alocări bugetare pentru a fi demarate.

Chiar dacă utilitatea sau estetica unora dintre aceste proiecte de pasaje este uneori contestată de ONG-uri sau de arhitecți, cert este că Bucureștiul trebuie să găsească soluții pentru deblocarea traficului rutier.

Randy Tharp, managing director pentru filiala locală a companiei americane de arhitectură, inginerie și construcții Epstein: „Realizarea unor lucrări atât de scumpe și care durează atât de mult ar putea să nu fie justificată din punct de vedere financiar. Bucureștiul nu are nici pe departe un volum de trafic atât de mare precum alte orașe europene și multe dintre aceste orașe funcționează la fel de bine fără astfel de pasaje.“

Alte pasaje în construcție

Străpungerea splaiul Independenței - autostrada A1 - Ciurel

Constructori: Max Boegl, Astaldi, Euro Construct Trading 98, Tehnologica Radion, Proiect București

Valoare contract: 579,9 mil. lei (circa 129 mil. euro)

Termen de finalizare: N/A

Lungime: 6,44 km (din care 3,56  poduri și rampe)

Ce presupune proiectul: va asigura legătura între Splaiul Independenței și autostrada București-Pitești printr-un drum de tip expres, devenind astfel o alternativă la b-dul Iuliu Maniu.

Pasaj Nicolae Grigorescu - splaiul Dudescu

Constructori: Delta ACM 93, Eurovia Construct International, Search Corporation

Valoare contract: 89 mil. lei (circa 20 mil. euro)

Termen de finalizare: N/A

Lungime: 2,4 km

Cuprinde un pasaj rutier suprateran peste splaiul Dudescu și Dâmbovița și un pasaj rutier la nivelul solului, peste Dâmbovița

Stadiu de execuție: 6% (s-au finalizat achizițiile de terenuri și s-au demarat primele lucrări)

Ce presupune proiectul: rezolvarea blocajului de circulație în zona Balta Albă - Dristor

Pasaje ale căror lucrări urmează să fie începute

Pasaj Piața Sudului

Stadiu actual: Primăria a semnat contractul de finanțare prin fonduri europene din Programul Operațional Regional 2007-2013 și se află în faza finală de evaluare a ofertelor pentru construirea pasajului

Termen de construcție: 26 de luni, din care 18 luni pentru execuția lucrărilor și

8 luni pentru activitățile de management al proiectului

Lungime: 356 de metri; înălțime: 5 metri

Pasaj Piața Presei Libere

Stadiu actual: proiectarea și procesul de obținere a avizelor necesare au fost finalizate; PUZ-ul a fost aprobat

Termen de construcție: N/A

Lungime: 700 de metri

Pasajul pornește din șoseaua București-Ploiești și se bifurcă printr-un pasaj cu două benzi de circulație spre șoseaua Kiseleff, respectiv printr-o ramură cu o bandă de circulație lărgită către bulevardul Mărăști

Pasajul Mihai Bravu-calea Văcărești

Constructor: Astaldi

Valoare contract: 126,9 mil. lei (circa 28 mil. euro)

Termen de finalizare: aprilie-mai 2014 pentru primul pod al pasajului, aprilie 2015 pentru al doilea pod

Stadiu de execuție: 75% pentru primul pod, 0% pentru al doilea pod

Lungime: 675,4 metri (primul pod), 687,7 metri (al doilea pod)

Ce presupune proiectul: supratraversarea Splaiului Unirii și a râului Dâmbovița, precum și a intersecției dintre șoseaua Mihai Bravu și calea Văcărești

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu