
18 decembrie 2012:
Guvernul emite prima ordonanță de urgență ce poartă numărul 93/2012 pentru înființarea ASF. În formula inițială, ASF avea 15 membri în consiliu.
ianuarie 2013:
Apar primele nume pentru cei care vor ocupa conducerea ASF. Dan Radu Rușanu, lider influent al PNL și pe atunci președintele Comisiei de buget a Camerei Deputaților, este cotat neoficial drept favorit pentru funcția de președinte, după ce Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, pe atunci ministru de finanțe, a refuzat mandatul.
aprilie 2013:
Legea 113/2013 pentru aprobarea OUG 93/2012, aprobată de Parlament în aprilie 2013, a urcat numărul de membri ai ASF de la 15 la 17.
24 aprilie 2013:
Parlamentul votează primul consiliu ASF format de 17 membri: Dan Radu Rușanu - președinte, Daniel Dăianu va fi prim-vicepreședinte, Daniel Tudor, Mircea Ursache și Ion Giurescu - vicepreședinți. Dorina Mihăilescu, Gheorghe Marcu, Gavrilă Alexe, Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Marian Mîrzac, Marian Sîrbu, Cornel Moldoveanu, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu și Gheorghe Cornel Coca Constantinescu sunt membri neexecutivi.
29 mai 2013:
Mircea Ursache, vicepreședintele pe piața de capital de la ASF, a scos la iveală în cadrul unui interviu acordat emisiunii ZF Live că foștii conducători ai comisiilor de supraveghere a asigurărilor și pieței de capital urmau să primească plăți compensatorii de până la 19 salarii pentru că le-au fost întrerupte mandatele înainte de termen. De asemenea, el a făcut public că președintele ASF câștigă 14.000 de euro pe lună.
6 iunie 2013:
Guvernul aprobă OUG 55/2013 ce modifică OUG 93/2012 și Legea 113/2013 prin reducerea numărului de membri ai ASF de la 17 la 11.
18 iunie 2013:
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a validat noul consiliul format din 11 membri. Nu se mai regăsesc în noua formulă de conducere: Gavrilă Alexe, Gheorghe Albu, Lorand-Istvan Kralik, Tudor Baltă, Doru Frunzulică, Nina Puiu.
octombrie 2013:
Camera Deputaților a inclus o serie de amendamente, printre care și reducerea numărului de membri de la 11 la 9 din consiliul ASF, la Proiectul de lege 247/2013 privind aprobarea OUG 78/2013 pentru completarea OUG 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF. Proiectul de lege 247/2013 a fost aprobat de deputați pe 24 septembrie și trimis la Senat, camera decizională. Ordonanța prevedea și noi criterii de experiență și cazuri de incompatibilitate, care au dus la descalificarea lui Daniel Tudor pentru funcția de vicepreședinte pentru sectorul asigurărilor. (Procurorii DNA îl acuză acum pe Dan Radu Rușanu că ar fi făcut ordonanța cu dedicație pentru a-l scoate din cursă pe Tudor și pentru a favoriza Carpatica Asig.)
5 noiembrie 2013:
Plenul Parlamentului a validat noul consiliu al ASF format din 9 membri: Dan Radu Rușanu (președinte), Daniel Dăianu (prim-vicepreședinte), Mircea Ursache (vicepreședinte), Corneliu Modoveanu (vicepreședinte), Ion Giurescu (vicepreședinte), Marian Sârbu, Albin Biro, Gheorghe Marcu și Marian Mîrzac.
28 ianuarie 2014:
Laura Chițoiu, soția ministrului Daniel Chițoiu, e urmărită penal pentru abuz în serviciu în calitate de director în ASF. Ea ar fi intervenit pentru numirea directorului general al Carpatica Asig. În același dosar sunt cercetați Marian Mîrzac, membru al ASF și fost director al Carpatica Asigurări, Radu Mustățea, președintele Biroului de Asigurări din România și fost membru în CA al Carpatica, și omul de afaceri Ilie Carabulea. În momentul în care numele Laurei Chițoiu a apărut în acest dosar s-a speculat că asta ar avea legătură cu disputa dintre președintele Băsescu și ministrul finanțelor Daniel Chițoiu privind creditul luat în 2013 de la CEC de fiica președintelui, Ioana Băsescu, în vederea achiziționării unui teren în comuna Nana din Călărași.
14 februarie 2014:
Presa publică indemnizațiile încasate de conducătorii ASF în lunile noiembrie și decembrie 2013, sume care ajung la 72.000 euro pentru președintele Dan Radu Rușanu, de 68.000 euro pentru Daniel Dăianu, de 46.000 de euro pentru Mircea Ursache.
18 februarie 2014:
ASF pune sub administrare specială Astra, cel mai mare asigurător de mașini și locuințe. În urma unor controale, ASF a constatat diminuarea coeficientului de lichiditate sub limita legală prevăzută și scăderea marjei de solvabilitate sub valoarea marjei minime de solvabilitate. Marja de solvabilitate a Astra ar fi fost subunitară, potrivit unor surse din cadrul ASF. Dan Adamescu, proprietarul Astra, a spus că decizia a fost o lovitură mafiotă.
21 februarie:
Dan Radu Rușanu, președintele ASF, este chemat la Direcția Națională Anticorupție. El este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu și sprijinire de grup infracțional în dosarul Carpatica.
4 martie:
Dan Radu Rușanu este arestat preventiv pentru 30 de zile, iar pe 5 martie își dă demisia de la conducerea ASF. Daniel Dăianu preia mandatul de președinte interimar.
5 martie:
Comisia de buget-finanțe din Senat începe o anchetă privind funcționarea ASF, în cadrul căreia vor fi audiați actualii șefi ai ASF și foștii șefi ai CNVM, CSA și CSSPP, aceștia urmând să-și prezinte rapoartele de activitate.
Se caută președinte la ASF, job plătit cu 14.000 euro pe lună
Funcția de președinte al ASF este una dintre cele mai bine plătite din România, cu o remunerație de 14.000 euro/lună. Și restul membrilor din consiliul ASF au salarii mari, de circa 12.000 de euro/lună, potrivit declarațiilor făcute de Mircea Ursache, vicepreședintele ASF la ZF Live. Și foștii conducători ai CNVM aveau salarii mari: Carmen Negoiță (președinte CNVM până în 2013) avea un salariu de 12.000 de euro, potrivit celei mai recente declarații de avere, iar Gabriela Anghelache (președinte CNVM până în 2012) avea un salariu de 10.000 de euro, potrivit celei mai recente declarații de avere. La fosta CSA, salariile șefilor erau chiar și mai mari, de ordinul a câteva zeci de mii de euro pe lună.
Spre comparație, în Polonia, Andrzej Jakubiak, președintele comisiei de supraveghere financiară KNF, are un salariu brut de 3.700 de euro/lună (15.000 de zloți), ceea ce înseamnă un salariu net de circa 2.500-3.000 de euro. KNF supraveghează piețe financiare de 600 miliarde de euro, în timp ce ASF supraveghează o piață de 60 de ori mai mică. În Polonia, salariul din orice instituție financiară de stat, inclusiv autoritatea de supraveghere, nu poate depăși salariul ministrului de finanțe. La rândul lor, salariile miniștrilor și ale celor mai înalți oficiali din Polonia nu pot depăși de 5 ori salariul mediu net pe economie, care acum e de circa 700 de euro. În România, membrii consiliului ASF câștigă de circa zece ori mai mult decât primul-ministru Victor Ponta și de trei ori mai mult decât omologii lor din Polonia. Salariile șefilor ASF sunt mai mari chiar și decât cel al șefului SEC, instituția de supraveghere a pieței financiare din SUA, care câștigă până în 150.000 de euro pe an (12.500 de euro pe lună).
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu