România a obținut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate față de Slovacia și Ungaria, iar sumele destinate educației sunt prea mici, potrivit unui raport al Erste Bank.Analiza se referă la șase state din Europa Centrală și de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Croația.
Fondurile europene totale alocate pentru cele șase țări în programul de finanțare europeană pentru perioada 2014-2020 se ridică la 167,1 miliarde euro.
Polonia este câștigătorul clar al negocierilor, reușind să obțină aproape jumătate din această sumă, respectiv 77,6 miliarde euro (44,6% din totalul pe regiune).
România poate accesa finanțare de 22,9 miliarde euro (13,8% din total), Cehia și Ungaria câte 21,9 miliarde euro (13,2%, respectiv 13,1%), Slovacia 13,9 miliarde euro (8,4%), iar Croația 8,6 miliarde euro (5,1%).
În funcție de fondurile europene disponibile pe cap de locuitor în perioada 2014-2020, România este cu mult în urma țărilor vecine. Slovacia conduce detașat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmată de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croația, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, față de 164 euro pe an în cazul României.
Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), România a înregistrat în 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, față de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croația, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.
Totodată, România figurează în raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educației, cercetării și dezvoltării: mai puțin de 8% din finanțarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020. Situația este similară Ungariei, cu o alocare de sub 10%, față de 20% în Cehia, 15% în Polonia, respectiv 14,5% în Slovacia.
Analiștii Erste Bank notează că educația și sănătatea sunt două domenii esențiale care ar trebui să beneficieze de mai multe fonduri, având în vedere finanțarea foarte scăzută a acestor două sectoare.
"Serviciile medicale se află într-o stare critică, provocată de exodul personalului medical și de lipsa echipamentelor din spitalele publice. În ceea ce privește educația, închiderea unui număr tot mai mare de școli primare din zonele rurale duce la creșterea ratei abandonului școlar. Principalele priorități ar trebui să fie finanțarea mai ridicată și mai eficientă a sectorului medical și educațional, dat fiind că România trebuie să majoreze procentul cheltuielilor alocate pentru cercetare și dezvoltare de la 0,5% din PIB în 2012 la 2% din PIB până în 2020", se arată într-un comunicat transmis marți de Erste.
România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziție 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.
Dintre cele șase state studiate, numai Polonia a reușit să utilizeze peste două treimi din fondurile UE 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmată de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) și Cehia (51,1%), în timp ce România a rămas în urmă, cu o rată de 37,8%.
"Bilanțul slab al României în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experienței și de slaba performanță a administrației publice. Cu toate acestea, România încă mai are posibilitatea să își îmbunătățească acest bilanț datorită «regulii N+3», care pune la dispoziția țării încă trei ani pentru a cheltui banii alocați pentru perioada anterioară", a declarat în raportul Erste Jan Jedlička, șeful Biroului UE al Česká Spořitelna și autorul raportului. Banca cehă Česká Spořitelna face parte din grupul Erste, prezent în România prin BCR.
Analiștii Erste consideră că birocrația excesivă reprezintă principalul obstacol care împiedică îmbunătățirea ratelor de absorbție a fondurilor europene pentru statele din regiune.
Deși statele cele mai sărace ale UE ar trebui să fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de investiții, sumele alocate pentru România și Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt "mai mici decât ar fi trebuit", se spune în raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subvențiilor, cele două țări vor beneficia de asistență financiară prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricolă Comună, notează Erste.
Tot în vederea îmbunătățirii ratelor de absorbție, Erste consideră că executivul UE, Comisia Europeană, ar trebui să comunice în mod regulat evoluția acestui indicator.
"Pentru a motiva țările din Europa Centrală și de Est să valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeană ar trebui să înceapă să le supună «oprobriului public». Deși colectează toate informațiile relevante privind ratele de absorbție ale fiecărui stat membru, Comisia Europeană nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate în mod regulat", se arată în raport.
Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziția României pentru perioada 2014-2020 vor fi direcționate către mediu și infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad – Brașov – București – Constanța va avea o contribuție majoră la creșterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri și de călători, consideră Erste. Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României și cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre și de creștere a ponderii serviciilor în contul curent, notează banca austriacă.
Cu o rată de absorbție de 90% în perioada 2014-2020, România și-ar consolida creșterea economică cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potențial din regiune, față de 0,7 puncte în cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croația, 0,5 în Polonia și Slovacia, respectiv 0,3 puncte în cazul Cehiei, estimează analiștii Erste.
Guvernul își propune, în noul program, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene între 50-80% până la sfârșitul anului 2015, singura schimbare majoră față de programul de guvernare adoptat în 2012 fiind legată de rolul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) ca autoritate de management.
Guvernul are ca obiective majore pentru anii următori folosirea cât mai mult din fondurile existente până la sfârșitului lui 2015, "recuperând întârzierile acumulate în trecut", precum și negocierea și implementarea "mult mai bine" a fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020), "învățând din lecțiile trecutului".
În noul program apar trei autorități de management. Pe lângă MFE, vor avea rol de autoritate de management și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deoarece au demonstrat "performanță în absorbția fondurilor europene și dispun de capacitate și expertiză".
0 comments :
Trimiteți un comentariu