
Economia Europei alunecă spre o recesiune sub formă de W, economiștii avertizând că numărul în creștere de infectări și noile restricții impuse de guverne asupra circulației oamenilor ar putea stopa redresarea recentă a regiunii, scrie Financial Times.
„Este incredibil cât de rapid a lovit al doilea val. Vedem cum creșterea devine negativă în mai multe țări în trimestrul patru o nouă recesiune este absolut posibilă“, arată Katharina Utermohl, economist Allianz.
Deși cifrele pe trimestrul trei sunt așteptate să indice o creștere record a PIB-ului zonei euro, un număr din ce în ce mai mare de economiști își duc deja estimările privind T4 în teritoriu negativ.
Klaas Knot, guvernator al băncii centrale olandeze și membru al consiliului guvernator al BCE, a declarat recent: „Multe țări se confruntă acum cu un al doilea val de infectări aceasta înseamnă că redresarea pare acum mai departe decât speraserăm. Iar impactul economic se adâncește“.
În acest context, guvernele europene intenționează să cheltuiască masiv pe măsuri de urgență menite să contracareze criza coronavirusului. Acestea ar putea acumula astfel deficite bugetare de aproape 1.000 miliarde de euro.
Proiectele de buget publicate de statele membre pe website-ul Comisiei Europene indică faptul că blocul va merge către un deficit fiscal agregat de 976 miliarde de euro, egal cu 8,9% din PIB în acest an, potrivit calculelor FT.
Acest lucru înseamnă că deficitele bugetare pe acest an ar urma să fie de aproape 10 ori mai mari decât nivelul de anul trecut și decât estimările Comisiei pentru acest an. Guvernele estimează că deficitele se vor menține ridicate chiar și după ce economiile își vor reveni în 2021, când se așteaptă la un deficit total de ușor sub 700 mld de euro, sau 6% din PIB.
Vârful anterior privind deficitele din zona euro a fost atins la începutul anului 2010. Nivelurile de îndatorare publică i-au pus pe investitori pe jar și au pregătit calea pentru criza datoriilor suverane din zona euro.
Acum, însă, există puține semne de alarmă deocamdată în rândul investitorilor sau strategilor cu privire la creșterea cheltuielilor guvernamentale și nivelurilor datoriilor. Costurile de finanțare ale unor țări ca Italia și Grecia au atins minime record recent.
Atitudinea mai relaxată privitoare la extravaganța fiscală a fost evidențiată în timpul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, când oficialii au trecut de la apelurile pentru austeritate la a îndemna țările să lase prudența deoparte și să se împrumute masiv pentru a diminua impactul pandemiei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu